Trump vrea să includă Kiev în negocierile peste Ucraina. Ce cere Zelenski

Tensiunile dintre Washington și Kiev s-au agravat în ultimele zile, dar Donald Trump promite acum că nu va negocia soarta Ucrainei fără reprezentanții Kievului la masă.

Pentru cititorul atent la evoluțiile geopolitice, contextul e crucial. Trump nu și-a ascuns intenția de a discuta cu Putin despre conflictul din Ucraina, ceea ce a stârnit alarmă la Kiev. Zelenski consideră că orice decizie asupra viitorului țării sale și al Europei nu poate fi luată în absența ucrainenilor. E o poziție fermă, care reflectă frica că Statele Unite ar putea accepta o rezolvare a conflictului care să compromită interesele Ucrainei.

Declarațiile lui Trump de acum, în care asigură că Kiev va fi la masă în orice negociere privind Ucraina, par să fie un răspuns direct la presiunea exercitată de Zelenski. Liderul american nu a ezitat să sublinieze public că nu va încheia acorduri în absența reprezentanților ucraineni. E o clarificare care vine la momentul potrivit, cu doar câteva zile înainte de summitul programat la Shenzhen, în China, unde Trump se va întâlni cu Putin și Xi Jinping.

Întâlnirea din China, prevăzută pentru 19 noiembrie, e chiar mai interesantă pentru ceea ce nu va discuta decât pentru ceea ce va fi pe agenda oficială. Trump și echipa sa au anunțat că vor explora posibilități de limitare a arsenalelor nucleare și inspecție reciprocă a armamentului strategic. E o mișcare care semnalizează dorința liderului american de a reabilita contactele cu Moscova și Beijing pe teme de securitate globală. Paralel, Statele Unite și China ar putea discuta și despre conflictul din Ucraina, dar sub formă informală.

Zelenski, în intervenția sa publică, a fost explicit cu privire la ce vrea de la SUA și China: sancțiuni economice coordonate și consolidate împotriva Moscovei. Liderul ucrainean crede că, dacă cele două mari puteri ar acționa împreună, ar putea forța Rusia la negocieri mai favorabile pentru Kiev. E o strategie care se bazează pe convingerea că presiunea economică poate fi mai eficientă decât diplomația tradițională.

Cu ocazia aceleiași interviuri acordate NBC News, Zelenski a respins și argumentele Kremlinului pentru invazia din februarie 2022. Rusia a susținut mereu că a intervenit pentru a proteja populația vorbitoare de limbă rusă din Ucraina. Liderul ucrainean a punctat că, dacă ar fi adevărat, nu ar avea sens bombardarea continuă a orașelor unde locuiesc mulți rusofobi. E un argument simplu, dar greu de contrazis, care scoate la iveală inconsistența narativului rus.

Zelenski a abordat și riscul unui eventual atentat asupra persoanei sale, o realitate cu care se confruntă zilnic. Când i s-a pus întrebarea dacă ar fi dispus să moară pentru Ucraina, răspunsul a fost tipic pentru un militar și lider: nu e o chestiune de sacrificiu romantic, ci de responsabilitate. Președintele ucrainean a subliniat că și poporul ucrainian trăiește și luptă cu știința că ar putea muri apărând țara și viitorul copiilor. E o declarație care nu încearcă nici să emoționeze, nici să inspire, ci pur și simplu să exprime realitatea grea a unui om care conduce un popor în război.

Trump, pe lângă asigurările cu privire la participarea Ucrainei la negocieri, și-a exprimat deschiderea și pentru discuții asupra armamentului nuclear. Liderul american a sugerat că Statele Unite, China și Rusia ar putea accepta, chiar, inspecții reciproce ale arsenalelor nucleare. E un pas potențial important în reglementarea armamentului strategic global, o temă care nu a fost prioritară în ultimii ani ai administrației anterioare.

Între timp, Rusia și-a susținut poziția pe conflictul din Ucraina și a replicat criticilor occidentale cu privire la sancțiuni. Putin a comentat și asupra „împărțirii lumii” la Ialta, o referință istorică care semnalizează că liderul rus se gândește la o nouă ordine geopolitică. E o declarație care sugerează că Moscova nu renunță la gândurile sale asupra sferei de influență și asupra unui nou echilibru de puteri pe scena internațională.

Calendarul e important pentru a înțelege urgența tuturor acestor mișcări diplomatice. Summitul din China e prevăzut pentru 19 noiembrie. Între acel moment și acum, situația pe teren din Ucraina continuă să evolueze, cu bombardamente, atacuri și pierderile continue. Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii rusești, inclusiv asupra Podului Kerci, o cale de aprovizionare vitală pentru forțele ruse în regiunea Crimeei. Aceste acțiuni militare stârnesc și ele presiuni asupra negocierilor, o dovadă că răzbunăturile nu se purta doar la masa de discuții.

Pentru cei care urmăresc evoluțiile din Ucraina, mesajul clar care reiese din ultimele zile e acesta: Trump dă semne că a auzit protestele Kievului și că, cel puțin public, se angajează să nu lase Kiev în afara jocului diplomatic. Cu toate acestea, natura discuțiilor cu Putin și Xi Jinping pe tema nucleară și a securității globale sugerează că SUA poate fi preocupată și de alte chestiuni decât doar conflictul din Ucraina. E o echilibru greu de realizat și, din perspectiva Ucrainei, plin de riscuri. Pas următor: summitul din 19 noiembrie și, după acela, o posibilă demarare a negocierilor oficiale, dacă ambele tabere vor fi dispuse la masă cu condiții acceptabile.