Războiul din Ucraina a intrat în a şasea zi şi, din păcate, nu sunt semne că această confruntare militară se apropie de final. Republica Moldova a votat recent starea de urgență, iar Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate
Alexander Lukashenko a mai spus că niciuna dintre unităţile militare din Belarus nu a ieşit din unităţile de care aparţin, dar acestea s-ar putea mobiliza în două-trei zile în caz de pericol. „Am fost avertizați, cu șase ore înainte de lansarea rachetelor ucrainene în Belarus. Așadar, rachetele rusești Iskander au putut să le lovească și să le distrugă”, a declarat Alexander Lukashenko.
Reacţia lui Alexander Lukashenko vine la scurt timp după ce Belarus a organizat un referendum pentru ca ţara să renunţe la statul non-nuclear, o mişcare pe care Uniunea Europeană o consideră „foarte îngrijorătoare”. Referendumul a trecut cu 65%, potrivit datelor oficiale, ceea ce înseamnă că pe teritoriul Belarasului ar putea fi amplasate instalaţii nucleare.
Klaus Iohannis: România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi a Georgiei la Uniunea Europeană
Preşedintele Klaus Iohannis transmite, marţi, că România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi a Georgiei la Uniunea Europeană.
”România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”, a scris preşedintele pe Twitter.
Republica Moldova rămâne neutră în chestiunea aplicării de sancţiuni împotriva Rusiei. Anunţul făcut de ministrul moldovean de externe
Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a lăsat de înţeles în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că ţara sa nu deţine resursele necesare pentru a impune sancţiuni Rusiei.
„Decizia de a impune sancţiuni Rusiei nu este o decizie simplă. Această decizie este foarte dificilă pentru ţările mai puternice şi mai prospere decât Moldova, care au mult mai multe alternative. Din 2014, după anexarea ilegală a Crimeii, Moldova s-a decis să nu se alinieze la sancţiunile UE/SUA împotriva Rusiei. În această etapă, menţinem aceaşi linie”, a declarat Popescu la TV8.
Cu toate că agresiunea rusă este considerată nejustificată, poziţia Chişinăului este de neutralitate, sectorul energetic fiind dependent de legăturile cu Rusia, citează Unimedia.
„Indiferent de limbajul folosit faţă de Rusia, niciun guvern din 2014 nu a luat măsuri serioase de aliniere la sancţiunile occidentale”, a declarat ministrul moldovean de Externe.
Războiul din Ucraina stârneşte preocupări privind crizele din Balcanii de Vest
Invazia rusă din Ucraina a intensificat preocupările privind stabilitatea Balcanilor de Vest, regiune care încă poartă cicatricile celor mai recente războaie din Europa şi unde o parte din problemele legate de conflictul sângeros din anii 1990 au rămas nerezolvate, scrie BTA.
În comentarii referitoare la noul pachet european de asistenţă pentru Ucraina, Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate Josep Borrell a avertizat că actuala criză din Ucraina se poate răspândi şi în alte regiuni, ca Balcanii de Vest, Georgia şi Republica Moldova.
UE este îngrijorată pentru ce s-ar putea întâmpla în întreaga regiune; Rusia nu se va opri în Ucraina. Influenţa rusă ar putea începe să opereze în state învecinate – în Republica Moldova, în Georgia – şi va influenţa de asemenea Balcanii de vest, a spus Borrell la o conferinţă de presă după reuniunea miniştrilor de externe ai celor 27.
El a subliniat că UE trebuie să fie extrem de precaută în ce priveşte impactul crizei ruso-ucrainene asupra Balcanilor de Vest şi să urmărească modul în care îşi coordonează statele candidate politica externă cu cea a blocului.
În acest sens, ţările din Balcanii de Vest s-au alăturat în general răspunsului european la invazia rusă, condamnând Moscova şi adoptând sancţiuni împotriva ei.