Românii ar putea să se programeze la medic, din această toamnă, printr-o platformă online națională administrată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Măsura apare într-un proiect legislativ care prevede operaționalizarea portalului „e-SănătateaMea”, o nouă componentă a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, începând cu trimestrul IV al anului 2026, adică cel mai devreme din luna octombrie, pacienții vor putea folosi un portal electronic pentru programări medicale. Furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate vor avea obligația să îl utilizeze.
Practic, spitalele, clinicile, cabinetele medicale, laboratoarele și ceilalți furnizori aflați în relație cu sistemul public de sănătate nu vor mai putea trata programările online ca pe o opțiune locală, lăsată la voia fiecărei unități. Sistemul ar urma să fie unitar, gestionat la nivel național, cu acces pentru pacienți și furnizori.
Proiectul a fost depus de Cseke Attila, ministru interimar al Sănătății, în calitate de senator. Măsura face parte dintr-o reformă mai largă de digitalizare a sănătății, legată de modernizarea PIAS, platforma informatică prin care funcționează astăzi o parte importantă din relația dintre pacient, medic, farmacii, spitale și casele de asigurări.
Portalul se va numi „e-SănătateaMea” și ar urma să devină punctul online prin care asigurații își pot vedea datele medicale generate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Nu este vorba doar despre programări. Proiectul prevede acces la istoricul serviciilor medicale, documentele medicale emise, rețetele electronice, tratamentele acordate, medicamentele folosite și dispozitivele medicale utilizate.
Pentru pacient, schimbarea poate părea simplă: intră într-un cont, caută un medic, vede intervalele disponibile și se programează. În realitate, sistemul ar trebui să lege mai multe baze de date, mai multe tipuri de furnizori și mai multe fluxuri administrative care până acum au funcționat greu, fragmentat sau prin soluții locale.
Astăzi, unele spitale au platforme proprii de programare. Altele lucrează prin telefon, ghișeu, e-mail sau formulare online improvizate. În multe cazuri, pacientul nu știe dacă sunt locuri disponibile, când se eliberează un interval sau ce servicii se pot face cu bilet de trimitere. Sună, așteaptă, revine, este trimis dintr-un număr în altul. În spitalele aglomerate, programarea devine uneori o cursă de răbdare.
Noua platformă ar trebui să reducă această zonă gri. Un sistem național de programări ar putea arăta mai clar unde există locuri disponibile, la ce specialitate, în ce unitate medicală și în ce perioadă. Pentru pacienții din localități mici, unde accesul la specialiști este limitat, o astfel de platformă poate conta mult. Omul ar putea vedea mai repede dacă are loc la spitalul județean, într-un ambulatoriu sau într-o altă unitate aflată în contract cu Casa de Asigurări.
Pentru spitale și cabinete, obligația vine cu o presiune nouă. Ele vor trebui să își pună programările într-un sistem comun, să actualizeze intervalele disponibile și să gestioneze cererile venite prin portal. Dacă datele nu sunt introduse corect, platforma riscă să devină doar o vitrină frumoasă, dar inutilă. Un sistem de programări funcționează doar dacă arată realitatea din teren.
Aici apare prima problemă serioasă. România nu duce lipsă de platforme anunțate frumos. Duce lipsă de platforme care funcționează constant, fără blocaje, fără formulare inutile și fără să mute birocrația din ghișeu în ecran.
PIAS, sistemul informatic administrat de CNAS, a avut de-a lungul anilor probleme repetate. Medicii de familie, farmaciile și furnizorii de servicii medicale au reclamat deseori blocaje, validări greoaie și perioade în care platforma nu a funcționat cum trebuie. CNAS a recunoscut că vechiul sistem și-a atins limitele, din cauza volumului mare de date, a numărului ridicat de utilizatori și a vechimii infrastructurii.
Tocmai de aceea, modernizarea PIAS este finanțată prin PNRR. Proiectul vizează redimensionarea, standardizarea și optimizarea platformei informatice din asigurările de sănătate. Obiectivele anunțate sunt clare: reducerea timpilor de lucru pentru furnizori și angajații caselor de asigurări, securitate cibernetică mai bună, respectarea regulilor GDPR, interoperabilitate între sisteme și acces mai ușor pentru utilizatori vulnerabili, inclusiv persoane în vârstă sau persoane cu dizabilități.
Pe hârtie, proiectul atacă exact punctele dureroase ale sistemului. Pacientul nu ar mai trebui să alerge după informații. Medicul nu ar mai trebui să piardă timp cu verificări repetate. Furnizorii ar avea un cadru comun. Statul ar putea vedea mai clar ce servicii se acordă, unde sunt liste de așteptare și unde există blocaje.
Dar succesul nu depinde doar de existența portalului. Depinde de felul în care spitalele și ceilalți furnizori îl vor folosi. Dacă programările reale rămân în continuare pe caiete, telefoane, relații interne sau liste paralele, platforma nu va rezolva problema. Va adăuga doar încă un strat administrativ.
O altă miză este accesul pentru oamenii care nu folosesc internetul. România are încă mulți pacienți vârstnici, oameni din mediul rural sau persoane care nu se descurcă ușor cu aplicații și conturi online. Pentru ei, programarea digitală trebuie să vină în completarea metodelor clasice, nu să devină o barieră. Un sistem sănătos trebuie să permită și programare online, și sprijin prin telefon, și ajutor la ghișeu pentru cei care nu pot folosi platforma singuri.
Mai există și problema datelor medicale. Portalul ar urma să ofere acces la informații sensibile: istoricul serviciilor medicale, documente, prescripții, tratamente, medicamente și dispozitive medicale. Asta cere securitate serioasă, autentificare clară, reguli stricte de acces și trasabilitate. Pacientul trebuie să știe cine îi poate vedea datele, în ce condiții și cum poate verifica accesările.
Proiectul se leagă și de drepturile pacientului. Legea prevede că pacientul are dreptul să fie informat cu privire la serviciile medicale disponibile și la modul în care le poate utiliza. Un portal național poate face acest drept mai concret. Nu doar afișe pe holuri, nu doar telefoane ocupate, ci acces direct la informație.
În forma anunțată, „e-SănătateaMea” ar trebui să fie mai mult decât o agendă online. Ar trebui să devină un dosar digital util pentru pacient. Un loc în care omul vede ce servicii a primit, ce rețete i s-au emis, ce documente medicale există în sistem și ce tratamente au fost înregistrate. Dacă va funcționa corect, pacientul va avea mai mult control asupra propriilor informații medicale.
Pentru medic, platforma poate reduce timpul pierdut cu documente și verificări. Pentru spital, poate aduce o imagine mai clară asupra cererii reale de servicii. Pentru CNAS, poate însemna o evidență mai bună a serviciilor decontate și a traseului pacientului prin sistem.
Rămâne însă întrebarea practică: cât de pregătite sunt unitățile medicale să treacă la un sistem comun? Unele spitale au departamente IT funcționale. Altele se descurcă greu și cu infrastructura de bază. În multe locuri, personalul medical și administrativ este deja suprasolicitat. O platformă nouă, introdusă repede și prost explicată, poate produce haos. Una testată serios, cu instruire și suport tehnic real, poate reduce presiunea.
Proiectul prevede și o etapă pilot până la termenul de utilizare obligatorie. Această etapă este esențială. Acolo se va vedea dacă portalul poate prelua programări reale, dacă se sincronizează cu furnizorii, dacă pacienții se pot autentifica ușor și dacă sistemul rezistă la trafic.
Din octombrie, dacă termenul rămâne în picioare, România poate face un pas important spre normalizarea accesului la servicii medicale. Nu este o reformă spectaculoasă prin vorbe, dar poate fi una importantă prin efecte. Pentru omul care are nevoie de un consult, un control, o investigație sau o rețetă, diferența se măsoară simplu: mai puține telefoane, mai puține drumuri, mai puțină așteptare fără răspuns.
Până atunci, rămâne de urmărit forma finală a legii, calendarul tehnic al CNAS și modul în care spitalele vor fi obligate să introducă datele reale în platformă. Sistemul poate ajuta pacientul doar dacă este folosit cinstit și complet. Altfel, România riscă să mai adauge o platformă nouă peste aceleași probleme vechi.
