Peste un milion de alegători l-au votat pe Victor Ponta la ultimele scrutine, iar acum grupul parlamentar „Uniți pentru România” îl propune oficial pentru funcția de prim-ministru. Propunerea urmează să fie înaintată președintelui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. România nu are guvern stabil, iar fiecare zi care trece costă.
Contextul nu e unul oarecare. Formațiunea „Uniți pentru România” descrie o țară sub presiunea cursului valutar, cu inflație ridicată și putere de cumpărare în scădere. În acest tablou, grupul susține că e nevoie de un premier cu experiență executivă dovedită, capabil să negocieze rapid cu mai multe tabere politice. Victor Ponta a condus guvernul României între 2012 și 2015, cel mai lung mandat de prim-ministru din ultimii douăzeci de ani.
Există, firește, și un bagaj. Ponta a demisionat în noiembrie 2015, după tragedia de la Colectiv, sub presiunea uriașă a străzii. Susținătorii propunerii mizează pe ideea că experiența politică primează acum în fața oricărui alt criteriu. Ponta însuși a declarat pe rețelele sociale că „își asumă orice responsabilitate pentru binele României”, adăugând că decizia finală aparține președintelui. Asta e partea care contează cel mai mult: decizia nu aparține grupului care l-a propus.
Ce se negociază la Cotroceni
Nicușor Dan are pe masă mai multe variante, nu doar propunerea lui Ponta. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că social-democrații sunt pregătiți să preia guvernarea și că el ar fi candidatul partidului pentru funcția de premier. E o ofertă serioasă, venită de la cel mai mare partid din Parlament.
Ilie Bolojan, liderul PNL și actualul premier interimar, a avansat două scenarii de compromis. Primul: un guvern minoritar PSD, susținut din exterior de PNL și UDMR. Al doilea: un executiv de dreapta format din PNL, USR și UDMR, în care Bolojan ar putea ceda fotoliul de premier lui Dan Motreanu, prim-vicepreședinte PNL, sau lui Mircea Abrudean, președintele Senatului. Doar că PSD a transmis deja că nu ar susține în Parlament un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, ceea ce reduce sensibil opțiunile din coloana dreaptă.
Variante care complică și mai mult tabloul
Kelemen Hunor a venit cu o a treia variantă: refacerea coaliției PSD-PNL-UDMR, formula care a funcționat până în vara lui 2025. Practic, USR ar rămâne în afara majorității. AUR, prin George Simion, a spus că intră la guvernare doar dacă premierul e propus de ei — o condiție pe care, în configurația actuală, nimeni nu pare dispus să o accepte.
Victor Ponta revine în acest peisaj ca o a patra opțiune, susținută de un grup parlamentar mai mic, dar cu capacitatea de a schimba calculele dacă adună sprijin suplimentar. Propunerea lui e, în fond, un semnal politic: există o forță parlamentară care vrea să rupă blocajul printr-un nume cu greutate, indiferent de controversele asociate lui.
De ce contează cine câștigă această negociere
România are nevoie de un guvern cu majoritate reală în Parlament, nu de unul care supraviețuiește de la un vot la altul. Criza politică din ultimul an a blocat decizii bugetare esențiale și a amânat reforme pe care Bruxelles-ul le așteaptă. Cu fiecare săptămână de negocieri, ministere funcționează cu puteri limitate, iar investitorii privesc cu neîncredere.
Președintele trebuie să desemneze un candidat, să înceapă audierile în Parlament și să obțină votul de învestitură. Dacă formula aleasă nu adună majoritate, ciclul se reia de la zero. Termenul e scurt, presiunea pe leu și pe dobânzile la obligațiunile de stat crește vizibil. Ce face Nicușor Dan cu propunerea Ponta va spune mult despre felul în care noul președinte înțelege să gestioneze o criză care nu mai poate fi amânată.
