România trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi cu o oră și arată din nou 3:00. Teoretic, dormim mai mult. Practic, povestea e ceva mai complicată.
Schimbarea are loc, ca în fiecare an, în ultima duminică din octombrie. Ora de vară a început pe 29 martie 2026, când ora 3:00 a devenit 4:00. La 25 octombrie, procesul se inversează și România revine la ora standard, adică la fusul orar UTC+2, față de UTC+3 cât am folosit în sezonul cald. Intervalul dintre 3:00 și 4:00 se repetă efectiv. Cine doarme în acea noapte câștigă o oră. Cine lucrează în tură de noapte lucrează, în fapt, o oră în plus — detaliu pe care puțini îl iau în calcul dinainte.
Ce face ora de iarnă cu somnul și cu corpul tău
Schimbarea orei nu este neutră pentru organism, chiar și atunci când câștigăm timp. Ritmul circadian — ceasul biologic intern — se sincronizează după lumina naturală și după orele fixe de culcare și trezire. Când acestea se deplasează brusc cu 60 de minute, corpul simte decalajul câteva zile. Unele persoane adorm mai greu seara, altele se trezesc devreme fără să vrea. În general, adaptarea la ora de iarnă e mai ușoară decât cea din primăvară — câștigăm o oră, nu pierdem — dar nu e instantanee.
Pentru o trecere mai lină, specialiștii recomandă să menții un program de somn cât mai constant în zilele dinaintea schimbării și să te expui la lumina naturală dimineața. Nu e o rețetă miraculoasă, dar funcționează mai bine decât să ignori cu totul schimbarea și să te trezești dezorientat luni dimineața. După 25 octombrie, răsăritul și apusul se vor produce cu aproximativ o oră mai devreme față de ziua precedentă. Dimineața va fi mai luminoasă, ceea ce ajută la trezire. Seara, însă, întunericul vine repede — la multe locuri din România, după ora 17:30, deja se lasă noaptea spre sfârșitul lui octombrie.
Ce reglezi manual și ce se actualizează singur
Ceasurile inteligente, telefoanele și calculatoarele actualizează ora automat, dacă funcția de sincronizare automată este activată. Ceasurile de perete, aparatele electrocasnice, unele mașini și orice dispozitiv fără conexiune la internet trebuie reglate manual. Un sfat practic: fă asta seara, înainte de culcare, ca să nu ai surprize dimineața.
Asta pare un detaliu minor, dar devine enervant când te trezești luni și cuptorul arată o oră greșită sau când alarma mașinii sună cu o oră devreme. Câteva minute seara salvează o dimineață întreagă.
De ce România continuă să dea ceasurile înapoi, deși Europa a vrut să renunțe
România aplică în continuare această schimbare bianuală, deși la nivel european s-a discutat ani la rând despre renunțarea la ea. Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării orei, dar decizia a fost lăsată la latitudinea fiecărui stat membru, iar negocierile au stagnat. Până în prezent, nicio țară din Uniunea Europeană nu a renunțat oficial la practică, inclusiv România.
Răspunsul onest la întrebarea „de ce continuăm” e că nu există un consens politic la nivel european, iar o schimbare unilaterală ar crea o fragmentare reală a fusurilor orare în interiorul blocului comunitar — un haos logistic pentru transporturi, comunicații și comerț. Comoditatea actuală e, paradoxal, mai puțin costisitoare decât tranziția spre o soluție permanentă. Vom mai da ceasurile înapoi și înainte cel puțin câțiva ani buni. Data de reținut rămâne simplă: noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la ora 4:00. România trece la ora de iarnă și rămâne pe fusul UTC+2 până în primăvara lui 2027, când tot ciclul o ia de la capăt. Întrebarea care merită pusă acum, nu după: ești dintre cei care dorm o oră în plus sau dintre cei care se trezesc oricum la aceeași oră biologică, indiferent ce arată ceasul?
