„Dacă sunt bani de creşteri salariale pentru alte familii ocupaţionale, trebuie să fie, şi vor fi şi pentru militari”, a declarat Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării. O promisiune directă, pusă pe masă în plin proces de reformă salarială pentru toți angajații din sectorul bugetar.
Declarația vine după ce ministrul muncii Dragoș Pîslaru a prezentat public proiectul noii legi a salarizării unitare — un act normativ care propune eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente acum și plafonarea celor rămase la maximum 20% din salariul de bază. Practic, un sistem complet restructurat față de ce există azi, cu efecte directe asupra veniturilor lunare ale militarilor activi, rezerviștilor și personalului civil din structurile Ministerului Apărării Naționale.
Ministrul Apărării asigură că veniturile militarilor rămân intacte
Echipele tehnice din minister lucrează, în aceste zile, la adaptarea proiectului de lege astfel încât personalul militar să nu simtă o scădere la salariu. „Împreună cu colegii din MApN lucrăm în aceste zile pentru ca ceea ce se propune în noua lege a salarizării unitare să nu scadă veniturile actuale pentru militari, să vedem ce posibilităţi de creştere există, să corectăm din inechităţi, să facem sistemul militar atractiv”, a precizat Miruță într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
Nu e vorba doar de a nu pierde — există, cel puțin pe hârtie, și ambiția de a câștiga ceva. Miruță a vorbit explicit despre creșteri salariale și despre eliminarea dezechilibrelor interne, adică a diferențelor nejustificate de venituri între categorii de personal care fac muncă similară. Militari cu aceeași funcție, aceeași vechime și același grad primesc salarii diferite în funcție de structura în care sunt încadrați — o situație cunoscută de ani de zile, pe care reforma asta ar putea-o corecta dacă e dusă până la capăt.
Recrutarea și predictibilitatea, mize reale ale reformei militare
Miruță a pus în discuție un subiect care depășește simpla aritmetică bugetară. Armata română are probleme reale de recrutare și de păstrare a personalului calificat. Un sistem de salarizare imprevizibil, în care un militar nu știe exact ce va primi luna viitoare dacă se schimbă o lege sau un ordin de ministru, descurajează tinerii să intre în sistem și îi împinge pe cei cu experiență să plece spre contractori privați sau spre structuri NATO cu condiții mai clare.
Ministrul a ales să calibreze așteptările, nu să le alimenteze nelimitat: „Nu putem promite ceea ce nu poate fi făcut, dar putem munci serios pentru ceea ce este corect şi sustenabil.” Eventualele creșteri depind de resursele bugetare disponibile — un detaliu care, în 2026, nu e deloc minor, dat fiind că România gestionează un deficit bugetar care pune presiune pe toate capitolele de cheltuieli publice.
De ce contează că militarii nu pot face grevă
Proiectul lui Pîslaru vizează întreg sectorul bugetar — sănătate, educație, administrație, ordine publică — dar militarii sunt o categorie cu totul specială. Nu pot face grevă, nu se pot organiza sindical în forma clasică, nu au drept la negociere colectivă. Singurul lor canal real de presiune este lobby-ul intern, prin conducerea MApN și prin ministru. De aceea declarația lui Miruță nu e doar comunicare de imagine: e singurul mecanism prin care armata poate influența un proiect de lege care nu a fost scris de ea.
Proiectul noii legi a salarizării urmează să intre în dezbatere publică și parlamentară în perioada imediat următoare, Ministerul Apărării Naționale urmând să prezinte propunerile concrete în cadrul negocierilor interministeriale, înainte ca textul să ajungă în Parlament. Promisiunea există acum pe hârtie. Dacă va rezista presiunii bugetare și negocierilor care urmează, asta e întrebarea pe care orice militar cu salariu de câteva mii de lei pe lună are tot dreptul să o pună cu voce tare.
