Florin Busuioc a apărut alături de Neti Sandu la lansarea volumului „Eliada”, o culegere de poezii ale lui Dan Elias îngrijită de prezentatoarea TV. Cu această ocazie, Busu a dezvăluit un detaliu puțin știut: cei doi colegi împart, de ani buni, aceeași cameră la ProTV.
„Sunt alături de Neti, prietenă bună, cu care împart aceeași cămăruță la televiziune, stăm împreună într-o cămăruță”, a spus Busuioc, explicând de ce a ținut să fie prezent la eveniment. Prietenia lor, construită în ani de televiziune, e mai solidă decât ar bănui publicul care îi vede separat pe micul ecran.
Prietenia dintre Florin Busuioc și Neti Sandu, dincolo de platoul de televiziune
Volumul „Eliada”, lansat în septembrie 2026, adună poezii alese de Neti Sandu din opera poetului Dan Elias. Busuioc a răsfoit câteva texte înainte de eveniment și a vorbit cu entuziasm despre selecție: „Am citit, am răsfoit câteva dintre poezii — sunt foarte bune și te îndeamnă la citit. Nu-ți mai vine să lași cartea din mână. Ce a făcut Neti acolo este o alegere excepțională.” Nu e un compliment de fațadă aruncat pentru cameră. Busu știe să distingă, și asta se simte.
Cei doi lucrează împreună de mulți ani la ProTV, dar puțini știau că relația lor profesională înseamnă, literal, și același spațiu de zi cu zi. O cameră comună la un post de televiziune mare poate părea un detaliu minor — de fapt spune mult despre cum funcționează prietenia reală în spatele unui platou: nu în declarații, ci în rutina obișnuită. Busuioc a venit la lansarea „Eliada” fără să fie obligat de nicio agendă. A venit pentru că Neti i-a cerut-o și pentru că i-a plăcut ce a citit.
Teatrul se golește, iar Busuioc știe de ce
Dincolo de evenimentul editorial, Busuioc a vorbit despre ce se întâmplă în teatrele românești — și răspunsul lui merită atenție. „La teatru a început să mai scârțâie puțin, nu prea mai vrea lumea să vadă teatru”, a recunoscut el fără să ocolească subiectul. Când reporterul a sugerat că e vorba despre sezonul de vară și vacanțe, Busuioc a tăiat scurt: „Nu are legătură cu vacanța. Are legătură cu războaiele, cu scăderea nivelului de trai, cu spaima pierderii locului de muncă.”
Și mai e ceva. Busuioc nu s-a oprit la diagnostic — a adăugat și ce crede că ar trebui făcut: „Noi suntem pe baricade și încercăm să mergem înainte, pentru că lumea cred că chiar are nevoie de teatru, mai ales în momente de genul acesta.” Teatrul nu e un lux pe care oamenii și-l permit sau nu — e tocmai instrumentul care îi ajută să digere anxietatea colectivă. Paradoxul e că exact atunci când ar fi cel mai util, publicul dispare din sală. Asta ridică o întrebare pe care industria culturală din România o evită sistematic: cine și cum finanțează teatrul independent atunci când biletele nu se mai vând?
Temperatura a crescut cu câteva grade în 36 de ani — și Busuioc nu bagatelizează asta
Florin Busuioc prezintă prognoza meteo de multă vreme, suficient cât să vorbească cu autoritate despre tiparele climatice. Întrebat despre capriciile din ultima perioadă, a oferit un răspuns care depășește cu mult registrul previziunilor obișnuite: „Din ’90 încoace temperatura medie a crescut cu câteva grade față de cât ar trebui să avem. Ca să crească o temperatură cu câteva grade într-un parcurs normal al evoluției vremii, de la o glaciațiune la alta, trebuie câteva sute de mii de ani. Și noi trecem în 36 de ani la temperaturi atât de mari. Nu e normal.”
Busuioc descrie 2026 ca un an care a revenit la un tipar mai apropiat de ce era considerat normal înainte — iarnă iarna, primăvară la timp, ploi în iunie. Dar tocmai această aparentă revenire îl îngrijorează, pentru că normalul de referință s-a deplasat deja față de acum trei decenii. Un om care citește zilnic date meteorologice de ani de zile și care spune, fără emoții inutile, „nu e normal” — e un semnal mai greu de ignorat decât orice raport. Teatrele goale și clima schimbată nu sunt subiecte separate: amândouă vorbesc despre o populație care trăiește sub presiune, zi de zi, și care se adaptează cum poate. Busuioc nu oferă soluții, dar pune întrebările corecte — și uneori asta e suficient.
