Primul termen din procesul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt judecați pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale a început cu o amânare. Curtea de Apel București a stabilit noul termen pentru 28 septembrie 2026. Dosarul îi vizează pe 22 de inculpați.
Termenul de miercuri, 9 septembrie, era așteptat de luni bune — cel puțin simbolic. Era primul contact real al dosarului cu sala de judecată, după o etapă de cameră preliminară lungă și disputată. Nu a durat mult. Ședința programată pentru ora 13:30 a fost scurtă: apărătorii aleși a doi dintre inculpați, identificați în documentele instanței ca CM și ȘM, au formulat o cerere de amânare. Magistrații au admis-o fără alte discuții. Soluția consemnată sună sec: „Având în vedere cererea de amânare formulată de către apărătorii aleși CM și ŞM, amână judecarea cauzei şi acordă termen la data de 28.09.2026, ora 12:30, sala P85 pentru când se citează inculpaţii care nu au termen în cunoştinţă.”
Procesul Călin Georgescu și Horațiu Potra ajunge în fața instanței după luni de proceduri
Dosarul nu a ajuns la judecată pe fond dintr-o dată. Curtea de Apel București a stabilit, în 2 aprilie 2026, că etapa camerei preliminare s-a încheiat și că procesul poate începe. Decizia a fost imediat contestată — atât de inculpați, cât și de Ministerul Public, fiecare parte cu motivele ei. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv toate contestațiile pe 6 august 2026, validând cadrul procesual: acuzațiile sunt admisibile, procedura a fost respectată, judecata poate continua.
Amânarea din septembrie nu schimbă nimic esențial din punct de vedere juridic, dar adaugă încă o lună la un calendar care se tot lungește. Dosarul a fost constituit în urma evenimentelor din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când poliția a organizat filtre în județele Ilfov și Dâmbovița, cât și în București. Cu acea ocazie au fost descoperite arme, muniție și materiale pirotehnice — elemente care au stat la baza anchetei.
Acuzațiile: de la complicitate la tentativă de lovitură de stat
Cei 22 de inculpați din dosar răspund pentru infracțiuni grave, legate de un plan pe care procurorii îl descriu ca o tentativă de destabilizare a statului român. Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este acuzat de complicitate la tentativa de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată. Acuzațiile aduse lui Horațiu Potra sunt mai grele și mai concrete: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra răspund pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Horațiu Potra nu era în România când a izbucnit dosarul. A fost localizat în Dubai și adus în țară în noiembrie 2025, după ce și-a dat acordul pentru transfer. Acordul a contat — între România și Emiratele Arabe Unite nu există un tratat de extrădare, iar fără consimțământul lui Potra, procedura s-ar fi putut trage ani de zile.
Horațiu Potra sub control judiciar și miza datei de 28 septembrie
Situația juridică a lui Horațiu Potra s-a modificat la începutul lunii septembrie 2026: Înalta Curte i-a admis contestația împotriva arestului la domiciliu, iar acum se află sub control judiciar. Drumul până aici a fost în trepte — pe 17 iunie, instanța supremă îl trecuse din arestul preventiv în arest la domiciliu, în timp ce Dorian și Alexandru Potra beneficiaseră deja de măsuri mai puțin restrictive. Controlul judiciar nu înseamnă libertate deplină, dar înseamnă că Potra poate fi prezent fizic la propriul proces fără proceduri speciale de escortă — un detaliu cu relevanță practică pentru desfășurarea ședințelor.
Dosarul Georgescu-Potra are o miză care depășește soarta celor 22 de inculpați. Este primul proces de amploare în care statul român judecă acuzații legate direct de evenimentele din iarna lui 2024 — o perioadă în care alegerile prezidențiale au fost anulate, iar România a traversat cea mai gravă criză constituțională din ultimele decenii. Cum va evalua instanța probele, ce argumente vor rezista în sala de judecată și ce va spune motivarea unei eventuale hotărâri sunt întrebări cu răspunsuri care vor defini mult timp de acum dezbaterea despre ce s-a întâmplat cu adevărat atunci. Pe 28 septembrie, Curtea de Apel București se reunește din nou, sala P85, ora 12:30. Dacă nu mai apare o nouă cerere de amânare.
