Biserica greco-catolică din Șurdești, județul Maramureș, a fost cuprinsă de incendiu marți dimineață, 28 aprilie 2026. Lăcașul de cult, construit în 1721 și inclus în patrimoniul mondial UNESCO, a luat foc în timpul unor lucrări de sudură la clopotele turnului. O scânteie a căzut pe acoperiș, iar flăcările s-au extins rapid.
La fața locului au intervenit pompierii militari cu patru autospeciale de stingere, o autoplatformă de intervenție și salvare de la înălțime. Ulterior, forțele au fost suplimentate cu încă trei autospeciale cu apă și spumă — șapte vehicule în total, mobilizate pentru a limita pagubele la una dintre cele mai vechi și mai înalte construcții din lemn din lume. Lucrările care au declanșat incendiul vizau clopotele lăcașului. Potrivit primelor informații transmise de autorități, o scânteie produsă în timpul sudurii ar fi căzut pe acoperișul din lemn, care s-a aprins imediat. Viteza cu care focul s-a propagat este explicabilă prin materialul de construcție: lemn de stejar de munte, uscat de trei secole.
Biserica are o înălțime totală de 72 de metri. Turnul principal măsoară 54 de metri și este înconjurat de alte patru turnuri secundare. Potrivit site-ului oficial al lăcașului, aceasta este considerată cea mai înaltă construcție de acest tip din lume păstrată din perioada în care a fost ridicată. A fost construită în 1721 și reprezintă unul dintre cele opt monumente incluse în lista UNESCO sub titulatura „Bisericile de lemn din Maramureș”.
O construcție de trei secole, ridicată din stejar de munte
Șurdești este o localitate din județul Maramureș, iar biserica greco-catolică de acolo nu e doar un loc de rugăciune pentru comunitate — e un reper arhitectural de importanță mondială. Înscrierea în patrimoniul UNESCO a venit ca recunoaștere a valorii sale excepționale: tehnica de construcție, materialele folosite și starea de conservare o plasau printre cele mai bine păstrate exemple de arhitectură sacră din lemn din Europa Centrală.
Lemnul de stejar de munte folosit la ridicarea ei în 1721 a conferit structurii rezistență remarcabilă în timp. Același material a făcut însă ca, odată aprins, acoperișul să ardă cu rapiditate. Pompierii au trebuit să lupte nu doar cu dimensiunile monumentului — 72 de metri înălțime reprezintă o provocare tehnică reală pentru orice echipaj de intervenție — ci și cu natura combustibilă a întregii structuri. Numărul autospecialelor suplimentate în timpul intervenției arată că situația nu a putut fi ținută sub control cu forțele inițiale.
Siguranța monumentelor istorice din lemn în timpul lucrărilor de restaurare
Lucrările de intervenție la monumentele istorice din lemn implică riscuri specifice, iar reglementările în vigoare în România prevăd măsuri de precauție obligatorii atunci când se execută lucrări cu foc deschis sau cu echipamente care produc scântei în apropierea structurilor combustibile. Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții sunt instituțiile cu atribuții de avizare și supraveghere a lucrărilor la monumentele de categoria A — clasa din care fac parte obiectivele înscrise în patrimoniul UNESCO.
Normele de prevenire a incendiilor la lucrările cu foc deschis în apropierea materialelor combustibile impun, printre altele, îndepărtarea materialelor inflamabile din zona de lucru, prezența unui stingător funcțional la punctul de lucru și supravegherea continuă a zonei timp de cel puțin o oră după încheierea lucrărilor. Respectarea sau nerespectarea acestor norme în cazul de la Șurdești face obiectul anchetei deschise după incident.
Anchetă deschisă, evaluarea pagubelor abia la început
Autoritățile județene și reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureș nu au emis, până la ora actualizării acestui articol, un bilanț oficial al pagubelor. Evaluarea completă a distrugerilor la un monument de această complexitate necesită timp și expertiză specializată. Ministerul Culturii urmează să se pronunțe cu privire la stadiul deteriorării și la pașii imediat următori pentru conservarea a ceea ce a rămas din structură.
Cauza exactă a incendiului urmează să fie stabilită prin ancheta în curs. Cercetătorii de la fața locului vor analiza dacă au fost respectate toate normele de protecție împotriva incendiilor obligatorii pentru lucrările executate la un monument de categoria A. În cazul monumentelor UNESCO, orice decizie privind restaurarea sau conservarea de urgență implică și notificarea Comitetului pentru Patrimoniul Mondial, potrivit procedurilor internaționale în vigoare. Cele opt biserici de lemn din Maramureș înscrise pe lista UNESCO în 1999 sunt considerate mărturii unice ale unui meșteșug arhitectural care nu mai poate fi reprodus în forma sa originală — fiecare deteriorare ireversibilă diminuează un patrimoniu care, prin definiție, nu poate fi înlocuit.
