Socrul lui Călin Georgescu, Vasile Moldoveanu, a fost chemat luni la sediul DIICOT pentru a da declarații în dosarul penal care îl vizează pe fostul candidat prezidențial.
Conexiunea financiară dintre cei doi barbați se leagă de o sumă de 118.000 de lei transferată în octombrie 2023. Potrivit rechizitoriului DIICOT, banii au fost trimiși de Moldoveanu către afaceristul Răzvan Leu, fără ca acesta din urmă să fi primit niciodată serviciile de creditare pe care le-ar fi așteptat. Leu a depus plângere, iar din documente rezultă o complicitate serioasă în punerea în seamă a unei scheme de înșelăciune.
Mecanismul denunțului Lui Leu dezvăluie o tactică bine organizată. Afaceristul susține că, la jumătatea lui octombrie 2023, Călin Georgescu i-ar fi promis să i-l ajute să obțină o operațiune de creditare pentru o afacere. Pentru a-și asigura locul în rând, Leu a trimis o plată pe care au descris-o drept garanție. Gheorghiu a acceptat suma și a comunicat că va reveni cu detalii privind procesul de creditare. Mesajul era clar: procedura e în mișcare.
Ce s-a întâmplat după aceea contrazice cu totul promisiunile inițiale. Nicio operațiune de creditare nu a fost niciodată inițiată. Leu nu a primit nici un răspuns cu privire la statusul aplicației sale, iar suma de 118.000 de lei a dispărut din ecuație fără explicații. Când afaceristul a reacționat și a cerut clarificări și restituirea fondurilor, răspunsul a venit prin Vasile Moldoveanu, nu direct de la Georgescu. Tatăl Cristelei Georgescu a transferat suma exactă la Leu, dar contextul acestei mișcări ridică mai mult întrebări decât răspunsuri.
Documentele judiciare arată o diferență drastică între descrierea oficială și realitate. Transferul Moldoveanu-Leu era marcat cu cuvântul „ÎMPRUMUT”, sugerând o datorie care trebuia returnată. Totuși, în propria plângere, Leu a definit suma drept un „ajutor” pe care Călin Georgescu i-l oferea. Vocabularul diferit nu e o chestiune de stil; în drept penal, distincția dintre un împrumut și o donație, dintre un ajutor și o înșelăciune, poate schimba totul.
Rolul lui Moldoveanu în structura acestei posibile fraude este ceea ce face cazul demn de atenție. Nu este clar dacă socrul lui Georgescu acționa din propria inițiativă, sub presiune, sau în calitate de intermediar deliberat. Refuzul categoric al acestuia de a răspunde la întrebări sugerează că știe mai mult decât a declarat în instanță anterior. Justiția intenționează să afle ce știe el, dar colaborarea nu pare pe tablă.
Procurorii DIICOT încearcă în prezent să urmărească fluxul banilor din spatele dosarului. Dovezile informatice și dispozitivele ridicate de la Georgescu vor fi analizate pentru a stabili cine exact a pus la cale schema și cum au comunicat inculpații pe parcursul desfășurării acesteia. Marți, 6 octombrie, Călin Georgescu urma să fie scos din arest pentru a permite anchetatorilor să-i percheziționeze echipamentele digitale și să găsească traseul complet al schemei.
Ceea ce este important de observat este că investigația nu se limitează la Gheorghiu. Faptul că Moldoveanu a fost citit în calitate de martor și că banii au fost trimiși de el, nu de ginerele său, complică și mai mult peisajul acuzațiilor. Dacă Moldoveanu acționa în cunoștință de cauză, putea fi implicat în crime conexe. Dacă era doar un instrument, asta îi poate oferi o cale de ieșire din acuzații, dar doar dacă decide să vorbească.
Pentru acum, tăcerea este răspunsul lui Moldoveanu. Partea din față a sediului DIICOT luni a fost locul unde s-a jucat o luptă tăcută – procurorii care voiau răspunsuri și un bătrân care s-a retras în mutism. Ce știe Moldoveanu exact și de ce refuză să colaboreze rămâne o întrebare care magistrații vor trebui să o dezlege în săptămânile care vor urma. Pentru cititor, lecția e mai largă: în cazurile de fraude complexe, adesea răspunsurile adevărate stau în tăcerea celor care au cea mai mult de pierdut.
