„Accept această responsabilitate cu deplina conștiință a dificultății momentului”, a spus Luca Niculescu, după ce Nicușor Dan l-a desemnat premier. Declarația a venit luni seara, la capătul unei zile pline de negocieri cu partidele politice la Palatul Cotroceni, într-o încercare a președintelui de a găsi formula unui.
Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, devine al patrulea candidat propus de Dan pentru funcția de premier, după eșecul tentativelor anterioare. Situația politică din România rămâne fracturată – nicio majoritate stabil pe care să se poată sprijini un executiv, iar blocajul se prelungește de luni bune, paralelizând activitatea guvernamentală și amânând măsuri urgente pe buget și economie.
„Alegerea a venit în urma consultărilor de azi. Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate. E necesar ca România să aibă un Guvern. E nevoie de un buget pentru anul viitor”, a explicat Nicușor Dan. Președintele și-a asumат riscul unei noi nominalizări, știind că fiecare eșec consolidează blocajul și îi slăbește și pe el și pe instituție.
Niculescu a subliniat că prioritatea imediată este formarea unei majorități parlamentare care să permită Guvernului să funcționeze. „Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare. Avem nevoie de fermitate și de viziune, de o perioadă de stabilitate și reconstrucție”, a spus el. Mesajul pare adresat tuturor forțelor politice, cu subtexte clare: nu vor fi experimente, ci guvernare pragmatică.
Dincolo de declarații, Niculescu trebuie să navigheze într-un teren minat. Partidele care au refuzat varianta anterioară – și-au reafirmat public pozițiile în cursul zilei de luni – par mai întărâte decât înainte. PNL, condusă de Ilie Bolojan, a dat semne clare că nu va vota orice guvern în care PSD are rol determinant. USR, prin Dominic Fritz, a mers mai departe, cerând explicit alegeri anticipate în loc să susțină o coaliție cu social-democrații.
Pozițiile partidelor rămân ferme
Ilie Bolojan a declarat că PNL rămâne consecventă: „Nu vom fi într-o guvernare cu PSD. Dacă PSD va fi la guvernare, PNL va intra în opoziție.” Premierul interimar a precizat, totuși, că după nominalizarea președintelui, liberalii vor „discuta cât se poate de serios” pentru a evita prelungirea blocajului. E o cale de ieșire potențială, dar doar dacă Niculescu reușește să construiască ceva care să nu se poată etichetări drept o victorie a PSD.
USR merge mai departe decât o simplă poziție. Dominic Fritz a anunțat categoric că partidul nu va vota niciun guvern din care face parte PSD, indiferent de cum se va numi sau ce programa va avea. „PSD a refuzat să-și respecte cuvântul, nu mai vrea reforme”, a justificat Fritz. Pentru USR, negocierea s-a încheiat; rămas doar presarea pentru alegeri anticipate ca ieșire din blocaj.
UDMR, sub Kelemen Hunor, s-a retras și el. Explicația dată a fost procedurală, dar semnificativă: săptămâna trecută, UDMR a mers în Parlament cu Siegfried Mureșan, care a fost votat negativ. „Nu poți să sari dintr-un tren în celălalt într-o săptămână”, a spus Hunor. Mesajul e clar – nu mai are credibilitate o negociere în care datele și jucătorii se schimbă de o săptămână la alta. UDMR susține ideea unui guvern format în jurul PSD, dar nu va fi parte din el.
Ceea ce rămâne e o geometrie foarte complicată. PSD, PNL și UDMR ar putea avea numeric o majoritate, dar PNL a spus nu. USR și AUR nu vin. Asta înseamnă că orice guvern va trebui să se construiască pe o bază minoritară, cu speranța negocierii caz cu caz în Parlament – o formula fragil și nepredictibilă.
Calendarul și riscurile reale
Niculescu are o fereastră de timp foarte mică. Conform procedurii constituționale, președintele poate face 5 nominalizări pentru funcția de premier. Dan a ajuns la a patra. Dacă Niculescu eșuează, rămâne încă o încercare. După aceea, constituția prevede convocarea unei noi ședințe de alegeri parlamentare, o scenă pe care unii politicieni o cheamă deja.
Riscurile pentru Niculescu sunt reale. Chiar dacă construiește o majoritate la numărare, aceea ar putea să se destrame la primul vot greu – o rectificare bugetară contestată, o măsură structurală. Guvernele minoritare sunt fragile, iar în România politica e volatile.
Dar riscurile pentru țară sunt mai mari. România intră în perioada bugetelor anuale, a negocierilor cu UE pe PNRR, a unor ternuri importante. Un blocaj prelungit nu e abstract – înseamnă întârzieri la reforme, proiecte suspendate, investiții amânate. Ogni lună în care nu funcționează executivul e o lună în care economia și instituțiile se degradează, măcar ușor.
Niculescu a vorbit de stabilitate și reconstrucție. Cuvintele sunt corecte. Miza e dacă poate să le materializeze cu mâinile legate în Parlament.
Următoarea etapă e votul de validare în Cameră, care ar trebui să vină în zilele următoare. Dacă Niculescu trece, consultările s-ar putea considera încheiate. Dacă nu, Dan va face al cincilea apel, iar dacă și acela cade, România intră în procedura prevăzută pentru dizolvarea Parlamentului și noi alegeri. Până atunci, țara rămâne cu un executiv interimar și o agendă blocată de ani de zile.
