A plecat din România dezamăgit că statul român nu îl ajuta cu nimic. Acum este unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa

TRIMITE PRIETENILOR

După ce a avut mai multe afaceri în România cu un prieten român, de la colectarea de fier vechi şi până la cultivarea de roşii, dezamăgit de faptul că statul român nu îl ajuta cu nimic, iar autorităţile locale din Argeş îi puneau beţe în roate, Paul Barbu s-a decis să plece cu soţia şi fetiţa în Franţa în 2014, stabilindu-se în zona oraşului Dunkerque, în nordul ţării.

Plecat din România în 2014, Paul Barbu, originar din Piteşti, a ajuns unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa, devenind un model privind cultivarea legumelor bio. Paul Barbu a dezvăluit în exclusivitate pentru Adevărul povestea impresionantă a vieţii şi a succesului său.

Pasiunea, determinarea şi experienţa sa au făcut ca în şase ani să ajungă unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa. Paul Barbu cultivă legume bio, de la roşii la usturoi, pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi şi a obţinut sprijin şi finanţări de la statul francez pentru a îşi dezvolta afacerea. Paul Barbu are numeroşi clienţi mulţumiţi, iar presa din Hexagon a scris în termeni elogioşi despre ceea ce face. În România s-a ocupat prima oară, la finalul anilor 1990, cu colectarea de fier vechi. În 2001-2002 a făcut o fermă de pui în comuna argeşeană Călineşti.

„Din cauza gripei aviare au murit atunci 28.000 de pui, o hală întreagă, iar statul român nu m-a ajutat cu un leu. Atunci am pierdut prima casă şi prima maşină”, spune Paul Barbu. După ce a trebuit să închidă ferma de pui, s-a ocupat din nou de colectarea de fier vechi, împreună cu un prieten care avea o firmă de profil. În perioada 2008-2009, Paul Barbu a scos conducte reziduale de la CONPET: „Unde erau aceste ţevi, noi le scoteam şi redam pământul agriculturii”.

În 2010, Paul Barbu s-a decis împreună cu partenerul său de afaceri să se apuce de agricultură în comuna argeşeană Bascov, unde au cultivat legume şi porumb dulce pe 10 hectare. Primul an a mers bine, în sensul că aproape şi-au scos investiţia iniţială de aproape 180.000 de lei. Şi tot în primul an s-a lovit de beţe în roate din partea autorităţilor din Bascov. „Drumul până la teren era extrem de greu, iar în loc să nea aducă două-trei maşini cu piatră pentru a aranja drumul, primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a vrut să ne amendeze că de ce angajăm oameni din sat”, precizează Paul Barbu. În al doilea an a mai făcut două solarii, însă o ploaie cu piatră le-a afectat masiv afacerea: „Acea piatră ne-a ras roşiile, ne-a ras castraveţii.

Nu avem vreo asigurare. Am făcut zeci de cereri pentru a primi ajutor de la stat, nu ne-a răspuns nimeni”. Iar problemele nu s-au oprit aici. O pompă le-a fost furată de un cetăţean din zonă, iar Poliţia Bascov nu a avut vreo reacţie. Partenerul de afaceri al lui Barbu s-a retras, sătul de atâtea pierderi. Numai că Paul Barbu nu a renunţat.

A vândut garsoniera soţiei şi a luat la Călineşti un teren pe care a cultivat din nou roşii. După doi ani, din cauza problemelor cu hoţii şi cu lipsa subvenţiilor, Paul Barbu s-a văzut nevoit să renunţe şi la această afacere. Plus că mai apăruse o problemă medicală: nu mai vedea bine deoarece avea cataractă. A fost la doctor, i s-a spus că trebuie operat. Numai că doctorul i-a cerut 12.000 lei pentru operaţie, iar Paul Barbu nu avea aceşti bani. Iar la finalul lui 2014 a apărut o oportunitate neaşteptată.

„Un prieten bun, stabilit de mai mulţi ani în Franţa, şi care e şi naşul fetiţei mele, ne-a făcut invitaţia să venim în Franţa, să stăm la el, să mă ajute cu operaţia, urmând ca după aceea să vedem ce vom face mai departe”, povesteşte Paul Barbu. După ce s-a operat la ochi, Paul Barbu şi-a adus şi soţia şi fiica, s-a mutat la un alt prieten, stând într-o garsonieră timp de un an, a început să ia cursuri de franceză şi uşor-uşor s-a împrietenit cu foarte multă lume în nordul Franţei.

În 2015 s-a angajat şofer la o firmă. „Francezii au apreciat foarte mult ceea ce ştiu să fac în agricultură. O doamnă mi-a dat 1.000 de metri pătraţi în folosinţă gratuită pentru a face agricultură în Zuydcoote, un orăşel-satelit de lângă Dunkerque”, precizează Paul Barbu, care adaugă că „dacă eşti bun în ceea ce faci, statul şi diversele asociaţii te susţin”.

Prima investiţie în terenul de 1.000 mp a fost de 1.700 de euro în containerele de apă şi în aducţiunea de apă. Aceeaşi doamnă care i-a oferit terenul a plătit şi branşamentul la reţeaua de apă, în valoare de 3.400 de euro. Paul Barbu a muncit 14 ore pe zi: dimineaţa pleca să lucreze ca şofer, iar apoi mergea la teren să se ocupe de agricultura bio. În primul an, veniturile din vânzarea legumelor bio cultivate pe terenul de 1.000 mp au fost de 2000 de euro. Impresionat de ceea ce făcea în agricultură, un alt francez i-a dat împrumut lui Paul Barbu 5.000 de euro fără să îi ceară vreun act.

Un străin care a primit teren gratis

Paul Barbu s-a mutat apoi în Grande-Synthe, un alt orăşel-satelit de lângă Dunkerque. Aşa a aflat că primăria a cumpărat cinci hectare de terenuri de la bătrânii care au fost agricultori şi care nu se mai puteau ocupa de acele terenuri. „Conform legislaţiei, Primăria din Grande-Synthe avea dreptul de preempţiune asupra acelor terenuri. Şi le-au cumpărat pentru a le da ulterior cu titlu gratuit la alţi oameni care vor să facă agricultură”, spune Paul Barbu. Interesul pentru acele terenuri a fost foarte mare: au fost nu mai puţin de 140 de proiecte înscrise în 2019, iar Paul Barbu a fost singurul străin cu un proiect câştigător, cerând şi primind 8.000 de metri pătraţi pentru a face agricultură bio. Iar la evaluare au contat şi rezultatele înregistrate cu terenul de 1.000 mp pe care deja cultiva legume bio la Zuydcoote, la 30 km de Grande-Synthe. Paul Barbu a trebuit apoi să facă şi mai multe cursuri de specializare.

Asta deoarece în Franţa agricultura bio este un domeniu în care primează profesionalismul. „Pentru piatră vânătă, ce e bio, îţi trebuie derogare. Am frecvent controale”, precizează Paul Barbu. În acest an a primit 7.000 de euro împrumut de la o asociaţie, pe cinci ani şi cu dobândă 2%. Asociaţia Initiative Paysanne i-a dat 12.000 de euro, pe care trebuie să îi ramburseze în opt ani, fără dobândă. „În plus, statul francez mi-a dat 12.000 euro, bani nerambursabili, pentru investiţii”, adaugă Paul Barbu. Şi asta nu e tot. Compania Coca-Cola i-a dat o subvenţie de 8.000 de euro.

„În Franţa, firmele străine ce fac restructurări de personal sunt obligate să creeze alte locuri de muncă. Imaginaţi-vă: un străin vine din România, iar Coca-Cola îi dă 8.000 de euro, bani nerambursabili!”, explică Paul Barbu. În acest an, Paul Barbu speră să aibă venituri de 15.000 de euro din agricultura bio. Pentru 2021, agricultorul originar din Piteşti speră să ajungă la venituri de aproximativ 30.000 de euro. „Am venit în Franţa pentru a îi face un viitor fetiţei mele”, spune Paul Barbu. Soţia sa a fost profesoară de orfotonie în România, are două facultăţi, însă avea un salariu de doar 1.300 lei. Acum şi soţia îl ajută în afacerea sa.

„Anul viitor sper să mai reuşesc să mai angajez două persoane pentru a ne ajuta, pentru că nu mai facem faţă”, adaugă Paul Barbu. Şi, deoarece afacerea sa nu depăşeşte venituri de 49.000 de euro anual, conform legislaţiei franceze, Paul Barbu nu este obligat să taie chitanţă şi să aibă casă de marcat: „Toate încasările, fiecare euro, le trec într-un caiet. E mult mai simplu sistemul, nu ai nevoie de contabil până în 49.000 de euro”.

Ca preţuri pentru legumele bio pe care le cultivă, un kilogram de roşii costă între 3 şi 6 euro, fasolea-7 euro, usturoiul-14 euro („usturoiul e foarte scump în Franţa, dar e super calitate, nu se compară cu cel chinezesc”), ceapa-3-4 euro, castraveţii-2 euro. Tot ce produce se vinde în aceeaşi zi, nu rămân produse de pe o zi pe alta.

„Preţurile nu sunt mari, în condiţiile în care legumele sunt bio. Am văzut în România roşii la 12 lei kilogramul şi în România mâncai roşii injectate şi tratate la acelaşi preţ la care poţi lua roşii bio în Franţa”, spune Paul Barbu, care şi acum lucrează 14 ore pe zi. Paul Barbu a învăţat franceza în trei ani. Nu a făcut studii în domeniu, însă a învăţat singur în fiecare zi: „I-am lăsat mască pe francezi cu sistemul de protecţie a plantelor pe care îl fac eu. Când bag morcovi, lângă ei pun ceapă. Apoi ridichii şi aşa mai departe. Toate legumele într-un sistem prin care se autoprotejează de muşte. Francezii nu ştiau aceste lucruri. Au fost impresionaţi şi mi-au dat şi doi stagiari care în fiecare miercuri muncesc gratis pentru mine”. Sursa: Adevarul.ro


TRIMITE PRIETENILOR

Despre Redacția ȘtirileRomânilor

România, tărâmul autenticului, al naturii primitoare și al culturii captivante. Nu ne propunem să schimbăm România, ci să ți-o arătăm exact așa cum este ea. Readucem în prim plan știrile relevante, imparțiale și prezentate cu acuratețe.