Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a controlat peste 1.100 de persoane fizice suspectate că dețin averi pe care nu le pot justifica. Rezultatul: creanțe fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei și măsuri asiguratorii de aproape 124 milioane lei, sub formă de popriri și sechestre.
Nu e o cifră mică. Tradusă simplu, înseamnă că Fiscul a reușit să demonstreze, în aproape un an, că o parte din bunăstarea unor români nu are acoperire legală — și a trecut rapid la recuperarea sumelor. Ce a declanșat această undă de controale? Parțial, un instrument nou: schimbul automat de informații financiare cu alte state. Dacă ai conturi în străinătate, proprietăți în altă țară sau ai primit fonduri din afara granițelor, ANAF știe acum. Sau, mai exact, poate afla. Și tocmai asta a dat peste cap multe scheme care până acum treceau neobservate.
Cum funcționează, concret, un astfel de control
Inspectorii ANAF pornesc de la o analiză de risc: compară veniturile declarate ale unei persoane cu averea vizibilă — conturi bancare, imobile, mașini, investiții. Dacă diferența e semnificativă și nu poate fi explicată, se declanșează controlul fiscal patrimonial.
Printre cele mai frecvente situații găsite în această rundă de verificări se numără depuneri mari de numerar în conturi personale, cumpărări de bunuri imobile sau mobile plătite cash, împrumuturi acordate de persoana fizică propriei firme fără o sursă declarată, majorări de capital social fără origine dovedită și fonduri pretins primite din exterior, pe care autoritățile din țara de origine nu le-au confirmat. La acestea se adaugă un clasic al explicațiilor: „am avut economii acasă” sau „mi-a dat cineva bani” — pe care inspectorii le aud des și le acceptă tot mai rar fără documente. Unul dintre cazurile semnalate de ANAF vizează o persoană cu o avere estimată la aproximativ 25 de milioane de euro, semn că nu e vorba doar de mici inadvertențe.
Cele mai mari nereguli, în București și Prahova
Geografic, datele ANAF arată că cele mai mari probleme au apărut în București și județul Prahova. Nu e o surpriză totală — sunt zone cu o activitate economică ridicată, cu tranzacții imobiliare frecvente și cu o prezență semnificativă a firmelor de familie în care granița dintre banii personali și cei ai societății a fost, uneori, ignorată deliberat.
Dincolo de cifre, ce înseamnă asta pentru un om obișnuit care și-a cumpărat un apartament cu bani cash strânși în ani? Teoretic, nimic, dacă poate demonstra originea sumelor. Practic, dacă nu ai chitanțe, contracte, declarații notariale sau alte documente care să justifice de unde au venit banii, te poți trezi cu o notificare ANAF. Instituția nu penalizează economisirea — penalizează incapacitatea de a o dovedi. Măsurile asiguratorii aplicate deja — popriri pe conturi, sechestre pe bunuri — arată că ANAF nu mai stă în faza de avertisment. Trece direct la blocarea activelor până la clarificarea situației fiscale.
Ce urmează și ce ar trebui să știi dacă ești vizat de ANAF
ANAF a anunțat că va continua aceste controale. Schimbul de date cu statele membre UE și cu alte jurisdicții partenere devine tot mai dens, iar digitalizarea registrelor de proprietate și a tranzacțiilor bancare reduce substanțial marja de obscuritate în care prosperau schemele informale.
Dacă ești în situația în care ai bunuri sau sume de bani despre a căror origine nu ai documente clare, momentul potrivit să le pui în ordine nu e ziua în care primești o citație. E acum. Un consultant fiscal sau un avocat specializat poate evalua expunerea și poate ajuta la regularizarea situației înainte ca Fiscul să bată la ușă. Câmpul de acțiune al ANAF s-a lărgit considerabil față de acum cinci ani. Cei care au mizat pe lipsa de informații a statului român descoperă acum că acea epocă s-a încheiat.
