Călin Georgescu a fost dus marți la Tribunalul din București pentru a se decide dacă va fi arestat preventiv pentru 30 de zile. Fostul candidat la prezidențiale a petrecut prima noapte în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din centrul Capitalei, reținut de procurorii DIICOT sub acuzația de înșelăciune într-un.
Gestul său în celulă — refuzul de a mânca, consumând doar apă — a atras atenția celor din jur. În centrul de reținere, Georgescu a fost plasat într-o celulă împreună cu alți trei deținuți, toți acuzați de infracțiuni fără violență. Pentru o persoană care doar cu o lună în urmă figurase printre favoriții scrutinului prezidențial, trecerea de la scenă politică la locurile de detenție a fost una bruscă și simbol al unui cataclism personal fără precedent.
Ancheta DIICOT a pornit de la o plângere a omului de afaceri Răzvan Leu. Potrivit acestuia, Georgescu, alături de alte două persoane, l-ar fi înșelat cu 1,1 milioane de euro. Banii, susține Leu, au fost transferați în scopuri care nu au fost cele promise inițial — iar mai târziu ar fi fost canalizați către campania electorală a lui Georgescu. Leu a încercat inițial o rezolvare amiabilă a conflictului, dar fără rezultat. Nefiind reușit pe cale privată, a apelat la justiție și a depus plângere la DIICOT, ceea ce a declanșat investigația care a culminat cu percheziții la locuința lui Georgescu din Mogoșoaia pe 21 septembrie.
În paralel cu reținerea lui Georgescu, DIICOT a plasat sub retenție și pe afaceristul Ionel Rusen, un alt implicat în dosarul respectiv. Ambii urmau să fie prezentați cu propunere de arestare preventivă în fața magistraților.
Reacțiile politice nu au întârziat. Diana Șoșoacă, europarlamentara și fostă candidată la prezidențiale care s-a confruntat cu Georgescu pe scena electorală, a lansat o ofertă publică de asistență juridică. Deși cei doi au avut neînțelegeri marcante, Șoșoacă a declarat că societatea sa de avocatură este pregătită să îl apere, dacă Georgescu dorește. În postarea sa pe Facebook, ea a criticat dur acțiunile autorităților, acuzând un comportament dictatoral și selectiv al DIICOT și serviciilor de informații. „Reținerile nu se fac doar pentru o sumă de bani”, a scris Șoșoacă, sugerând că aceasta ar fi o persecuție politică și nu o acțiune ordinară de justiție.
Nicușor Dan, alt competitor din cursa pentru funcția supremă, a transmis și el un mesaj. El a afirmat că va acționa în conformitate cu standardele constituționale, mesajul fiind îndreptate către susținătorii lui Georgescu care se temeau de implicații politice ale reținerii. Prezența susținătorilor lui Georgescu pe treptele Tribunalului din București, marți dimineață, a fost semnul unui climat politic încordat și al unui nucleu de simpatizanți care nu acceptă cu ușurință versiunea oficială.
Ce înseamnă asta, de fapt? Cazul Georgescu se mișcă pe o linie subțire între justiție obiectivă și percepția unei acțiuni politice. Cifra de 1,1 milioane de euro nu este neglijabilă — e suficientă pentru a justifica o investigație serioasă. Dar contextul temporal — o lună după ce Georgescu a ieșit din cursa prezidențială și în vreme ce el avea sprijin electoral solid — ridică întrebări despre motivații și sincronizare. Procurorii DIICOT, instituție centralizată și de mare pondere în peisajul judiciar românesc, se află sub lupă publică ori de câte ori acționează împotriva unor figuri politice sau asupra unor dossare cu rezonanță electorală. Acuzațiile de selectivitate nu sunt noi — ele traversează istoria recentă a justiției din România.
Procedural, ziua de marți era hotărâtoare. Judecătorul trebuia să decidă dacă certifică propunerea DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia nu era doar o formalitate: ea putea marca o separare între Georgescu și lumea exterioară pentru o lună, în vreme ce ancheta avansa, cu tot cu risc de influență asupra oricăror negocieri legale ulterioare. Până atunci, el rămânea în arest la Centru, refuzând mâncarea, semn al unei presiuni psihice masive. Duminică, o hotărâre a magistraților va defini următoarea fază a acestui caz care a șocat scena politică română și a transformat o confruntare electorală într-o confruntare în plen mediatic și judiciar.
