Presa iraniană de linie dură anunță că România se află pe lista de ținte potențiale ale armatei iraniene, în eventualitatea unei reluări a conflictului cu Statele Unite.
Contextul acestei avertizări este marcat de declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump, care nu a exclus relansarea operațiunilor militare împotriva Iranului după alegerile pentru Congresul SUA. Într-un interviu acordat Fox News, Trump a spus că „nu intenționează să omoare o mulțime de oameni”, dar a adăugat că „dacă va fi nevoie, o vom face”. Pentagon-ul se pregătește deja: forțele Centcom au primit ordine să se pregătească pentru o posibilă campanie militară reînnoită.
Tensiunile dintre Washington și Teheran au escaladat în februarie, când o ofensivă comună a SUA și Israelului a fost declanșată împotriva infrastructurii iraniene. Acea campanie a fost oprită, dar amenințarea unei reluări plutește asupra regiunii. România, cu bazele sale militare găzduind personal și echipament american, intră astfel în ecuația unui conflict care, deocamdată, rămâne ipotetic.
Deciziile pe care Iran le va lua în următoarele săptămâni depind de răspunsul pe care Washington îl va da la cererile Teheranului. Mediatorii qatariezi s-au deplasat la Teheran luni seara pentru discuții despre varianta unui proiect de acord discutat în ultimele opt zile. Cerințele iraniene sunt clare: ridicarea sancțiunilor petroliere, încetarea blocadei navale americane și deblocarea fondurilor iraniene înghețate. Fără satisfacerea acestor condiții, Iranul avertizează că SUA trebuie să se pregătească pentru „deschiderea unui nou front”.
Generalul Ali Abdollahi, șeful Statului Major General al forțelor armate iraniene, a declarat că armata actualizează constantă listele de ținte care includ obiective americane și israeliene, și că va răspunde imediat la orice amenințare. Aceasta nu e doar retorica — Iranul a demonstrat deja, în aprilie, că are capacitatea de a lansa drone și rachete la țintă pe distanțe mari. Răspunsul american a fost, de atunci, să consolideze prezența militară în regiune.
Romania, cu bazele militare din Mihail Kogălniceanu și Deveselu, ambele găzduind echipament și trupe americane, devine colateral într-un conflict care se pregătește să escaladeze. Baza de la Deveselu găzduiește un sistem de rachete antirachetă Aegis, parte a scutului antimisil european. Baza din Constanța stochează și distribuie logistica pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu.
Oficialii iranieni spun că mediatorii depun eforturi susținute pentru a reduce diferendele dintre Teheran și Washington. Dar, după cum a subliniat Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, răspunsul american la cererile iraniene „nu a fost convingător”. El a avertizat că Washingtonul trebuie să „abordeze pe deplin și în mod explicit” cele șapte condiții ale Iranului și să „acționeze în consecință”.
Aici intervine partea importantă: Trump, care pe parcursul campaniei sale a promis o reglementare mai rapidă a conflictelor, se află sub presiunea unui Congres nou, mai conservator. Forța militară din Orientul Mijlociu se consolidează. Israel și SUA au coordonat deja planuri pentru posibile atacuri asupra infrastructurii energetice și facilităților nucleare iraniene. România, deși nu e parte directă a conflictului, va simți presiunea unei escaladări.
Ministrul Apărării din România, chestionat pe tema amplasării bazelor militare americane, a rămas vag în răspunsuri, subliniind doar solidaritatea NATO și parteneriatul strategic cu SUA. Dar poziția României nu e neutră: prin ospitalitatea acordată infrastructurii americane, țara noastră devine parte interesată în orice confruntare militară din regiune.
Scenariul unui atac iranian la bazele din România depinde, în primul rând, de decizia Trump-ului. Dacă președintele american decide reluarea ofensivei, Iranul și-a făcut clar intenția. Dacă mediatorii qatariezi reușesc un acord, tensiunile ar putea coborî. Dar în această perioadă de incertitudine, România rămâne în teren de joc al unei partide jucate între două puteri regionale și o supraputere americană.
Ceea ce e sigur e că România nu poate rămâne observator pasiv. Țara noastră trebuie să-și clarifice poziția — nu doar verbal, ci și prin măsuri concrete de protecție a bazelor militare și a cetățenilor. Următoarele zile vor fi decisive: negocierile de la Teheran, răspunsul Trump-ului și hotărârea Iranului pe când și cum să acționeze. România aude clar mesajul pe care Teheranul îl transmite. Ceea ce face cu această informație depinde de leadership-ul politic și militar de la București.
