Călin Georgescu, fostul candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, s-a prezentat din nou în fața judecătorilor la Judecătoria Sectorului 1 pentru continuarea procesului în care este acuzat de propagandă legionară. Ședința, programată pentru 3 noiembrie, s-a amânat pentru 15 decembrie la ora 10:00.
Procesul lui Georgescu face parte din mai larg spectrul de dosare penale în care este implicat. Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție l-a trimis în judecată pentru promovarea conștientă a cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război, precum și pentru propagandă fascistă și legionară. Ancheta DNA a documentat, pe parcursul anilor 2020-2025, mai multe acte materiale prin care acesta a promovat ideologie legionară, atât prin declarații publice, cât și prin rețelele sociale și interviuri media.
Potrivit rechizitoriului, inculpatul a afirmat consecvent ideea sa ideologică pro-legionară și a avut legaturi în mediile neolegionare, cu scopul declarat de a modifica percepția istorică asupra Mișcării Legionare, de a o normaliza și revitaliza. În acest sens, Georgescu a făcut afirmații elogioase la adresa unor figuri istorice legate de mișcare, cum sunt Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Acheta a reținut că a imitat nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii lui Antonescu, iar în octombrie 2021, în fața unor protestatari la Piața Universității din București, ar fi făcut salutul legionar.
Conceptual, rechizitoriul descrie cu detaliu ideologia propagandă: mobilizarea națiunii pentru regenerare prin palingeneză și crearea unui „om nou” sub cupola misticismului creștin ortodox, cu acceptare implicită a folosirii violenței; apariția necesară a unui lider carismatic, autoritar și predestinat; glorificarea excesivă a trecutului istoric contrastată cu situația prezentă, iar naționul plasat în rolul victimei iar de adversari externi, artificial identificați. Baza ideologică combine ultranaționalism populist cu nucleu mitic creștin și cultul marelui general.
Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie în legătură cu o acuză separată de înșelăciune, în care prejudiciul estimat este de 1,1 milioane de euro. Curtea de Apel București i-a respins contestaţia la decizia privind prelungirea măsurii preventive pe 28 octombrie, confirmând că rămâne în Arestul Central cel puțin până la 27 noiembrie. Doar în dosarul legionar sunt, la acest moment, cinci dosare înregistrate pe numele său, din care două au ajuns deja la stadiul de trimitere în judecată.
În aprilie al acestui an, Tribunalul București i-a admis contestaţia și a desfiinţat parțial hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, moment în care Georgescu a fost eliberat din control judiciar pentru o perioadă scurtă. Situația s-a schimbat dramatic odată cu noile arestări din septembrie. Prezentarea de azi la judecată nu a adus progrese procedural — avocat și-a exprimat nevinovăția și a solicitat o procedură normală de judecată, dar instanța a decis amânarea, după care acesta a fost îndepărtat din sală.
Cazul Călin Georgescu atrage atenția dincolo de sfera penală. Ca persoană care a strâns o mobilizare masivă în alegerile prezidențiale din această vară, printr-o campanie neobișnuit de agresivă pe rețelele sociale, procesul se desfășoară sub lupa atentă a observatorilor politici, ai mass-media și ai exponenților instituționale. Dosarele sale reflectă preocupările autorităților în privința riscului ideologic legat de extremism și de instrumentalizare politică a simbolurilor și doctrinei istorice fasciste.
Calendarul procesor rămâne lent, iar următoare ședință fixată pentru 15 decembrie va fi testul dacă justiția reușește să avanseze în stabilirea vinovăției sau nu. Pe cale de consecință, nici un derapaj în cazurile de înșelăciune nu pare a fi în orizont imediat. Georgescu va rămâne în arest preventiv până la decizia judecătorilor, indiferent de viteza procesului. Ce urmează este o perioadă de așteptare procedurală care, dat fiind complexitatea dosarelor și volumul de material probant, ar putea dura ani. Pentru România, cazul rămâne o testare a capacității justiției de a se confrunta cu ideologia extremistă în era modernă, unde rețelele sociale amplifică exponențial mesajele și mobilizarea.
