„Promovarea în public a ideilor și doctrinelor fasciste, legionare și xenofobe” — aceasta este acuzația care o aduce pe Călin Georgescu marți, 3 noiembrie, în fața judecătorilor de la Judecătoria Sectorului 1 București.
Termenul de azi nu e nici primul și nici ultimul într-o succesiune de acuzații care desenează o imagine complexă a unui om cu mai multe dosare penale deschise simultan. Trei dintre acestea urmează a fi judecate, iar implicațiile merge departe dincolo de o simplă procedură judiciară. Spania unei ființe publice care a încercat să ajungă la cea mai înaltă funcție din stat.
Dosarul de propagandă legionară a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii i-au documentat comportamentul pe o perioadă lungă de timp — din iunie 2020 până în mai 2025 — descoperind, conform rechizitoriului, cinci acte materiale prin care Georgescu ar fi promovat doctrine fasciste și legionare.
Ce înseamnă concret aceste acuzații? Potrivit cercetătorilor, în mai multe intervenții publice, Georgescu a vehiculat ideile unui „om nou”, generat prin misticismul creștin-ortodox, a insistat pe necesitatea unui lider carismatic și autoritar, a glorificat în exces trecutul istoric și a adoptat un discurs ultranaționalist. Sunt tonalități care nu apar întâmplător, ci se încadrează într-o narațiune bine structurată, semnul unei intenții ideologice, nu al unor afirmații improvizate.
Printre personalitățile istorice pe care le-ar fi elogiat se numără Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Anchetatorii susțin că Georgescu a încercat, prin aceste referințe, să contribuie la schimbarea percepției publice asupra Mișcării Legionare și la normalizarea ideologiei acesteia. Un detaliu care agravează acuzația: conform rechizitoriului, el ar fi imitat, în unele dintre aceste momente, chiar cuvintele, gesturile și tonul vocal al mareșalului Ion Antonescu — condamnat definitiv pentru crime de război, dar prezentat de acuzat drept erou național.
Există și un episod cu rezonanță simbolică mai acută. Pe 2 octombrie 2021, la Piața Universității din București, în mijlocul unui protest împotriva restricțiilor pandemice, Georgescu ar fi făcut salutul legionar în fața mulțimii. Gestul nu e casual și procurorii l-au inclus în rechizitoriu ca dovadă a unei manifestări deliberate de aderență ideologică.
Realitatea juridică a situației se complică prin faptul că, în paralel, Georgescu rămâne în arest preventiv din 29 septembrie pentru o altă cauză — o anchetă de înșelăciune cu prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Pe 28 octombrie, Curtea de Apel București a respins contestația sa la decizia de prelungire a arestării. Acest lucru înseamnă că, în timp ce dă cu seama în fața judecătorilor, el se află în detention, incapabil să se apere activ din libertate.
Dosarul de propagandă legionară nu e nici singurul în care apare. În total, Călin Georgescu are cinci dosare penale, dintre care două au fost deja trimise în judecată. În cea de-a doua cauză trimisă pe rol, este acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false — o acuzație căreia i se alătură pe-lista inculpaților și mercenarul Horaţiu Potra, plus alți douăzeci de inculpați.
Celelalte trei dosare sunt la stadii diferite de investigație. Unul privind presupuse fapte legate de constituirea unui grup infracțional organizat și obținerea frauduloasă a unei finanțări de șase milioane de euro; altul deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, a cărui natură nu a fost detaliată public. Stratul de complexitate legală în care se află Georgescu e rar și perturbant.
În martie 2025, Georgescu a scăpat de măsura controlului judiciar într-un moment care părea să ușureze situația sa — Tribunalul București i-a admis contestația și a desfiinţat în parte hotărârea instanței inferioare. Dar această mică victorie a fost rapid anulată de arestarea preventivă din septembrie, în dosarul de înșelăciune.
Marți, în sala de judecată, va trebui să se confrunte cu probe care, conform rechizitoriului, îl incriminează pentru o formă de activism ideologic care legea română consideră infracțiune. Indiferent de rezultat, simbolica nu e neglijabilă: un om care a purtat dorința să conducă țara acum răspunde penal pentru propagandă ideologică extremistă.
Ce urmează după termenul de marți rămâne deschis. Judecătoria poate cere probe suplimentare, poate amâna pentru noi deschideri, poate trece mai departe. Dar pentru Călin Georgescu, calendarul juridic al acestui an s-a transformat într-un labirint din care ieșirea pare distantă.
