Un teren cumpărat în 2006 lângă Lacul Străulești din București îi dă din nou bătăi de cap Elenei Udrea. Biroul de Turism și Tineret a chemat-o în judecată pe fosta ministră, alături de alte patru persoane, pentru a-și susține pretențiile asupra proprietății. Procesul nu e primul, dar aduce o față nouă a unui dosar patrimonial care pare că nu se termină.
Povestea terenului e mai veche de două decenii. Înainte de 2006, suprafața respectivă ar fi făcut parte din baza sportivă și de agrement administrată de BTT la Străulești. Proprietatea ar fi trecut printr-un proces de retrocedare și a ajuns, în cele din urmă, în mâna Elenei Udrea. Presa a ridicat la acea vreme semne de întrebare inclusiv față de prețul tranzacției, despre care s-a spus că ar fi fost sub nivelul pieței. Ce anume va stabili instanța în litigiul actual este, evident, altă poveste.
Terenul a intrat pe radarul autorităților în 2015, când procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au pus sub sechestru în cadrul procedurilor judiciare care o vizau pe fosta ministră. Ulterior, o parcelă din proprietate a ajuns la licitație publică organizată de ANAF, pentru recuperarea prejudiciului stabilit în dosarul „Gala Bute”. Nu a fost singurul bun scos la vânzare silită: mai multe proprietăți ale Elenei Udrea au intrat în proceduri similare după condamnarea din acel dosar.
Aici intervine partea importantă.
Ce revendică BTT și pe ce bază
BTT revendică acum drepturi asupra terenului pe baza istoricului său. Compania susține că proprietatea a aparținut bazei sale de la Străulești și că înstrăinarea ei a generat prejudicii. Instanța va trebui să analizeze documentele care atestă retrocedarea, tranzacțiile ulterioare și valabilitatea pretențiilor formulate. Că a emis o chemare în judecată nu înseamnă că instanța a decis deja ceva — asta e de reținut, chiar dacă titlurile din presă sugerează altfel.
Acțiunile civile prin care foști proprietari sau entități de stat revendică terenuri înstrăinate în anii ’90 și 2000 nu sunt deloc rare în România. Ele pornesc adesea de la un lanț de acte juridice pe care instanța trebuie să îl reconstituie bucată cu bucată: actul de retrocedare, contractele de vânzare-cumpărare, valoarea tranzacțiilor. Procesul poate dura ani buni, mai ales când proprietatea a trecut prin mai mulți proprietari și a făcut obiectul unor proceduri paralele — cum e cazul de față, unde sechestrul DNA și procedurile ANAF se suprapun peste revendicarea BTT.
Un nod juridic greu de dezlegat
Judecătorii au de dezlegat o întrebare simplă ca formulare, dar extrem de greu de răspuns: cui aparține, de drept, terenul din Străulești? Există argumente posibile de ambele părți, iar dosarul va depinde în mare măsură de documentele pe care le va prezenta fiecare dintre ele. Și mai e ceva: averea Elenei Udrea a mai trecut prin proceduri judiciare dure, condamnarea în dosarul „Gala Bute” atrăgând confiscarea unor sume și executarea silită a unor bunuri.
Un nou litigiu civil, inițiat de o companie care revendică un teren deja sechestrat de DNA și scos la licitație de ANAF, ridică o întrebare practică deloc neglijabilă: ce se mai poate recupera, și cine are prioritate? Nu e imposibil de câștigat un litigiu în astfel de condiții, dar instanța va trebui să stabilească mai întâi dacă dreptul de proprietate a fost vreodată legitim transferat și dacă procedurile anterioare afectează sau nu revendicarea actuală.
Ce urmează pentru Elena Udrea și terenul din Străulești
Faptul că terenul se afla deja sub sechestru DNA și că o parcelă fusese scoasă la licitație de ANAF complică serios poziția BTT. Instanța va decide dacă revendicarea e întemeiată sau dacă vine prea târziu, după ce proprietatea a intrat deja în alte proceduri de valorificare. Termenele procesului vor arăta rapid cât de solidă e baza juridică a BTT.
Elena Udrea, revenită în România după executarea pedepsei, are acum din nou libertatea fizică — fără ca situația patrimonială să fie lămurită. Dosarul din Străulești poate părea un detaliu într-un tablou mai larg, dar e tocmai tipul de litigiu care se trage după o persoană ani de zile, indiferent de celelalte capitole închise. Răspunsul îl va da instanța, nu presa.
