Cinci dintre cei 16 copii ai familiei Chirilă din județul Iași au plecat la oraș în același timp. Fermierul George Chirilă spune că plecarea a lăsat „sectoare descoperite” în gospodărie și că nu mai poate controla situația ca înainte.
Povestea acestei familii circulă în spațiul public de câțiva ani. George Chirilă trăiește în concubinaj cu două surori și a crescut împreună cu ele 16 copii într-o gospodărie organizată ca un mic sat în sat — roluri clare, muncă împărțită, ritm propriu. Familia a apărut în emisiuni TV și a generat reacții la poluri opuse: unii au văzut în ea un model de coeziune rurală, alții au criticat structura neconvențională. Ce nu s-a schimbat niciodată, până acum, a fost echilibrul intern al gospodăriei. Acum, pentru prima dată, acesta se clatină vizibil.
Cinci plecări deodată — cât costă absența
Cinci tineri au plecat spre oraș în același timp, lăsând în urmă o fermă care funcționa tocmai pentru că fiecare știa ce are de făcut. George Chirilă a vorbit despre asta în emisiunea „Asta-i România”, fără să ascundă amploarea șocului. Nu a fost o plecare lentă, pe rând, ușor de absorbit.
„Au plecat 5 deodată și au rămas descoperite anumite sectoare. Când copilul se răzvrătește, părintele nu are cu ce compensa”, a spus fermierul. Fraza asta merită oprire. Nu e doar o plângere de tată — e descrierea exactă a modului în care funcționa această familie: o rețea de dependențe reciproce, în care lipsa unuia nu putea fi acoperită fără efort suplimentar. Cinci absențe deodată nu înseamnă cinci ori un om. Înseamnă o ruptură de sistem.
Asta face ca situația familiei Chirilă să nu fie doar o știre despre o familie mare din Iași. E o ilustrare concretă a unui proces care se întâmplă în sute de gospodării din România rurală, fără camere de filmat. Copiii cresc, vor altceva, pleacă. Iar cei rămași constată că au construit ceva ce nu se poate susține fără numărul inițial de oameni.
Regula celor trei zile — ce a cerut tatăl
George Chirilă nu a acceptat pur și simplu plecările. A negociat — cel puțin cu unii dintre copii. Uneia dintre fiice i-a impus o condiție clară pentru a putea pleca la oraș fără să rupă legătura cu gospodăria.
„Trei zile pe săptămână vei veni și te vei înțărăni, vei rămâne în contactul cu gospodăria, în care tu poți să-ți faci fermă voința ta. (…) La oraș ești într-un iureș”, i-a transmis tatăl. Expresia „te vei înțărăni” e una dintre acelea pe care nu le inventezi dacă nu le trăiești. Înseamnă muncă fizică reală, nu o vizită de duminică la masă. Fermierul încearcă să mențină o legătură concretă, nu sentimentală, între copiii plecați și ce au lăsat în urmă. Nu e vorba de un tată care nu acceptă că ai lui au crescut — e vorba de un om care știe că o fermă nu merge pe romantism.
Ce spune povestea familiei Chirilă despre România rurală
Familia Chirilă din Iași e un caz extrem ca structură — puțini români trăiesc în concubinaj cu două surori și cresc 16 copii. Dar dilema lor nu e extremă deloc. E cea mai obișnuită dilemă din România rurală: cum ții o gospodărie în viață când generația tânără vrea să plece? Tensiunea dintre cele două lumi — rurală și urbană, colectivă și individuală, tradiție și autonomie — nu se va rezolva printr-o regulă impusă de tată. Se va rezolva, sau nu, în timp, prin alegerile fiecărui copil în parte.
George Chirilă urmează să mai apară în emisiunea „Asta-i România”, unde povestea familiei va fi continuată. Rămâne de văzut câți dintre cei cinci plecați vor menține legătura cu gospodăria și dacă înțelegerile verbale vor rezista presiunii orașului. Familia cu 16 copii din Iași nu se destramă dramatic. Se transformă, încet, în ceva diferit față de ce a fost. Iar asta, în sine, e suficient de greu de acceptat pentru oricine a construit ceva cu mâinile lui.
