Ce este o ipoteza
toti specialiatii in metodologie stiu ce este o ipoteza dar nu o definesc in acelasi mod
I = raspuns anticipat la chestiunea (intrebarea) cercetarii
= este un enunt care precizeaza o relatie anticipata si plauzibila intre fenomenele observate sau imaginate
unul din termeni este fen observat
altul este un factor posibil de influenta
ipoteza este un diagnostic –
un raspuns anticipat, posibil – este o predictie – o prezumtie
exprima solutia la problema aleasa
– intrebare clara – raspuns plauzibil
este o relatie intre concepte pe care trebuie s-o verificam
deci este un enunt
este o predictie – despre ce vom descoperi in realitate
Obiectiv de cercetare
in cercetarea calitativa (fenomene greu observabile) – cercetatorul nu poate prevede ce va gasi
dupa unii autori – in acest caz – cercetarea se limiteaza la intrebarea (chestiunea) cercetarii fara formularea de ipoteza
in special daca lucram cu metoda istorica (ex – evolutia administratiei publice in Romania) – atunci numai la sfirsitul cercetarii putem sa emitem o ipoteza
- dar trebuie sa existe o idee directoare
sint in general lucrari descriptive
raspunde la o intrebare dar raspunsul ia forma unui obiectiv de cercetare si nu a unei ipoteze
dar termenii care servesc la formularea obiectivului trebuiea concretizati ca cei ai unei ipoteze
Caracteristicile ipotezei
trebuie sa fie plauzibila – sa aiba un raport destul de strins cu fenomenul pe care vrea sa-l explice
raportul nu e perfect – atunci este o certitudine sau adevar stiintific – deci nu mai este nevoie de verificare
o ipoteza nu trebuie sa demonstreze un adevar evident
nu serveste la nimic sa punem ipoteza ca apa ingheata la 0 grade
plauzibilitatea se refera si la pertinenta fata de fenomenul studiat- este necesar sa citim mult despre fenomenul pe care vrem sa-l studiem (obiectul de studiu)
sa fie verificabila – adica sa existe informatii concrete – deci disponibilitatea informatiei
sa avem concepte care sa se exprime in variabile
sa fie precisa – formularea trebuie sa evite ambiguitatile, confuzia conceptelor
termenii cheie ai ipotezei sa fie clari si sa reprezinte fenomenul
conceptele sa permita definirea fenomenului
avem 2 concepte – le definim – de ex : ce intelegem prin fen X si ce intelegem prin fen y – apoi afirmam o legatura intre ele
deci ipoteza foloseste concepte care trebuie sa aiba legatura cu realitatea
raspunsul trebuie sa aiba raport cu intrebarea
sa fie comunicabila
sa fie inteleasa la fel de toti cercetatorii
cei din afara trebuie sa inteleaga de ce am facut o anumita legatura intre fenomene
sa poata fi reprodusa de altii
Deci – ptr ca ipoteza sa aiba aceste caracteristici trebuie ca termenii ipotezei sa fie :
neechivoci si precisi – astfel ipoteza este bine circumscrisa
a fie semnificativi – sa informeze in raport cu o realitate si o anumita conceptie a acestei realitati
de fapt, ipoteza in stiinta este in mod obisnuit dedusa dintr-o teorie (analize) care furnizeaza un cadru de explicatie a fenomenelor pe care le studiem
sa fie neutri = termenii ipotezei nu trebuie sa fie formulati ca dorinte si nici sa exprime judecati personale asupra realitatii
ex- „ar fi bine ca gruprurile de interes sa …”
Cum se verifica ipoteza
nu trebuie sa incercam sa demonstram cu orice pret veridicitatea unei ipoteze
verificarea despre care noi vorbim nu se refera la demersul exigent de falsificare a ipotezei dezvoltat de Popper
de altfel, in stiinte sociale putine lucrari au putut sa ajunga la un grad satisfacator de falsificare a ipotezei
o ipoteza nu se verifica decit incercind s-o infirmam – adica sa aratam ca nu este adevarat – traduce spiritul de neincredere al cercetatorului – propriu oricarui demers stiintific
noi intelegem prin verificarea ipotezei faptul de a o confirma sau infirma
infirmare – in urma analizei datelor nu putem constata relatia postulata
confirmare – se verifica relatia din ipoteza – situatia destul de rara in stiintele sociale unde este greu sa afirmam cu certitudine ca exista o relatie de cauza la efect (ambitia lui Durkheim)
spunem ca ipoteza se confirma daca datele culese nu o invalideaza
- cunoasterea pleaca de la faptul ca stim ca nu stim – sintem siguri de ce nu e – dar nu stim ce este –
numai asa progreseaza stiinta
se ia o afirmatie (cineva pretinde ca …), ceva acceptat, care nu este neaparat o evidenta
dar nu sintem de acord si vrem sa demonstram contrariul – este situatia ideala in cercetare
noi putem sa avansam mai multe ipoteze concurente
dar intr-o lucrare se alege una – care ni se pare ca favorizeaza demonstratia noastra (sigur, in functie si de datele de care dispunem la acel moment)
deci trebuie sa fim exigenti cu propria noastra analiza – din cauza asta cercetatorii au in minte contra-ipoteze sau ipoteze rivale (in sustinerea proiectului de teza de doctorat – se chema „apararea tezei” – comisia pune intrebari – trebuie sa fii in masura sa raspunzi tocmai ptr ca ai anticipat – cit de cit – aceste ipoteze rivale – de fapt ele sint la baza altor analize asupra aceleiasi problematici – ex reforma (in administratie)
sint explicatii contrare, concurente, diferite de ale noastre
autorul trebuie sa convinga lectorul ca ipoteza lui este asa de buna ca va rezista la orice incercare de demolare
deci : in cercetarea stiintifica acceptam si rezultatele care contrazic ipoteza
nu putem niciodata sa spunem ca o ipoteza este adevarata sau falsa – ptr ca descoperirile in stiinta au un caracter provizoriu – sint continuu repuse in chestiune
in plus, fenomenele umane se modifica in timp
din cauza asta spunem ca o ipoteza este confirmata sau infirmata dupa cum experienta sau observarea facuta (adica analiza) verifica sau nu supozitia (ipoteza)
Tipuri de ipoteze
3 tipuri principale
- univariata – se refera la 1 singur fenomen a carui evolutie sau amploare incercam s-o prezicem
ex- Coruptia a crescut in Romania in ultimii 10 ani
conceptul este „coruptie”
vedem cum a evoluat
in cercetarea descriptiva – nu e considerata cu adevarat stiintifica
ipoteza bivariata
2 variabile principale
Forma cea mai curenta a ipotezei stiintifice
Vizeaza explicatia
Are doua forme
a) ipoteza cauzala
– un fenomen este cauza altuia
– ex: Un grad inalt de coruptie in administratia publica are efect asupra performantei acesteia
– avem 2 termeni : coruptie si performanta
– aceste ipoteze sint greu de verificat pentru ca relatia de cauzalitate nu poate fi observata direct
– in fizica e usor – observam ca apa ingheata la 0 grade
– cauzalitatea e o idee abstracta
ipoteze predictive – relatii de covariatie (corelatie)
cu cit coruptia este mai mare cu atit administratia este mai putin performanta
nu este o relatie cauzala – nu stim daca coruptia este cauza
ele sint concomitente, sint corelative
exista o legatura intre fenomene dar nu este cauzala
deci apropiem 2 fenomene – restul este interpretare
ipoteza multivariata
relatie intre mai multe fenomene
ex- functionarii cei mai corupti sint cel mai putin scolarizati si cel mai putin remunerati
poate fi cauzala ( nivel scazut de scolarizare duce la coruptie) sau corelatie (sint fenomene concomitente dar nu este relatie cauzala)
Alta clasificare – Ipoteze inductive si deductive
Inductia – rationament prin inductie – de la concret (evident, specific, empiric) la generalizari –
folosim inductia in fiecare zi
daca observam de 5 ori consecutiv un fapt (ca ni se cere mita la doctor) tragem concluzie ca este un fapt general
teoriile se formeaza prin inductie
inductia este baza teoriei stiintifice
orice teorie trebuie sa aiba un fundament empiric
Deductia
de la abstract si general la concret, la enunturi despre fapte /fenomene specifice
de la abstract la empiric
o folosim in fiecare zi
daca spunem ca medicii din Romania sint corupti si daca noi am fost confruntati cu aceasta situatie deducem ca este adevarat
Ipoteza inductiva
produsa direct prin observarea realitatii
precede elaborarea conceptuala
sint mai putin elaborate
este o generalizare inductiva de la niste cazuri particulare pe care le-am observat
ex- persoanele in virsta voteaza mai mult decit studentii
dar nu stim cauza
punem in relatie virsta cu participarea la vot
cauza poate fi timp liber, nevoia de socializare, constiinta politica
se folosesc mult statisticile
Ipoteza deductiva
daca putem arata prin deductie ca anumite fapte observate pot fi logic prezise de la o teorie atunci teoria furnizeaza o explicatie a faptului observat
Construirea unui cadru operatoriu (sau cadru conceptual)
termenul (sintagma) „cadru operatoriu” se asociaza celui de „cadru conceptual”
autorii ii folosesc indistinct
ptr aceasta etapa – autori specializati in metodologie nu folosesc aceiasi termeni – confuzie terminologica
dar cei mau multi – cadru operatoriu sau conceptual = este etapa de elaborare teoretica
Cadru concepual = aranjamentul conceptelor si sub-conceptelor care se construieste in momentul formularii problemei ptr a pune bazele teoretice ale analizei ulterioare
= conceptualizare sau constructie teoretica
Amintim ce este un concept
Concept = reprezentare mentala a unui fenomen pe care vrem sa-l observam
– corespunde termenilor ipotezei
Analiza conceptuala = proces de concretizare a ceea ce vrem sa observam in realitate
incepem analiza conceptuala prin indicarea conceptelor din ipoteza sau din obiectivul de cercetare
o continuam prin descompunerea fiecarui concept pentru a-i degaja dimensiunile
apoi, fiecare dimensiune este decorticata pentru a fi tradusa in indicatori sau fenomene observabile
Pentru demonstratie vom enunta ipoteza urmatoare :
„ Resursele celor doi soti determina puterea lor familiala”
Principalele concepte ale acestei ipoteze = „resursele sotilor” si „putere familiala”
expresia „putere familiala” – este un concept pentru ca este un rezumat abstract al mai multor fenomene observabile care se pot referi fie la luarea deciziei in familie, la impartirea sarcinilor domestice
daca nu formulam o ipoteza (legatura dintre doua fenomene) atunci acest concept putea fi folosit pentru a formula un obiectiv de cercetare : „Analiza repartitiei puterii familiale”
Cu cit gradul de abstractizare al unui concept este mai ridicat, cu atit trebuie facute mai multe operatii de concretizare pentru a-l aduce la nivelul realitatii observabile
Cadru operatoriu = apartine verificarii
reprezinta aranjamentul variabilelor si indicatorilor
este traducerea empirica, a conceptelor teoretice din cadrul conceptual
adica echivalente empirice
Ele sint logic legate – nu se disting decit ptr ca cadrul conceptual apartine elaborarii teoretice iar cadrul operatoriu operationalizarii
De ce construim un cadru operatoriu
Conceptele operatorii sint in fapt dimenisuni sau atribute ale conceptelor
Ex- conceptul „dependenta” – este abstract – conceptul operatoiru = dependenta economica – este mai concret
sau coruptie – conceptul operatoriu = coruptie administrativa sau politica
conceptul „putere familiala” – se refera la decizie sau la impartirea sarcinilor in familie
ne permite sa reperam sau sa circumsciem mai usor fapte observabile pe care le vom analiza
Ipoteza ne permite sa reducem abstractizarea
Dar referintele sint inca prea largi – nu ne permite sa izolam concret faptele observabile care vor fi analizate
Conceptul operatoriu „coruptie administrativa” este un fenomen observabil care comporta el insusi mai multe dimensiuni
Poate fi coruptia functionarilor, sau poate fi inalta coruptie (a inaltilor functionari)
Sau „dependenta economica” poate fi financiara, sau comerciala etc
Puterea familiala – ca luare a deciziei – in domeniul educatiei copiilor, petrecerii timpului liber, decizii privind cumparaturile importante in familie
„resursele sotilor” – mijloace financiare, profesie
sau conceptul „ satisfactie la locul de munca” (In ipoteza „satisfactia la locul de munca determina performanta „)
„satisfactie la locul de munca” – poate evoca atit sarcinile care trebuie executate, cit si raporturile cu colegii si conducerea, mediu de munca, orarul de lucru, si altele
In acest exemplu, conceptul trimite la mai multe realitati concrete
La fel si pentru celalalt termen al ipotezei
noi nu putem sa analizam toate dimenisunile – ptr ca nu toate sint pertinente ptr relatia analitica postulata (ipoteza)
asta este importanta cadrului operatoriu – el specifica ce vom studia precis pentru verificarea ipotezei
verificarea ipotezei este o demonstratie stiintifica – deci trebuie sa fie cit mai logic si precis facuta
cadrul operatoriu furnizeaza referintele empirice cele mai concrete si fidele posibile – prin construirea de variabile si indicatori
De la concept la variabile
conceptele operatorii ale ipotezei – fac concrete conceptele teoretice din intrebarea de cercetare
in acelasi fel, variabilele si indicatorii din cadrul operatoriu – precizeaza cadrul operatoriu din ipoteza
variabilele si indicatorii sint ultimele referinte empirice, concrete
Variabila = caracteristica, atribut al unui fenomen observabil empiric si a carui valoare variaza in functie de observatie
Ex- variabila sex isi poate schimba valoarea dupa cum indivizii observati sint de sex masculin sau feminin
unele concepte sint suficient de precise ptr a deveni automatic variabile (sex, venit), in timp ce altele trebuie sa fie transformate
ex – pluralism politic – este un concept operatoriu care se poate referi atit la grupuri de interes sau la tipuri de ideologii politice
trebuie deci cunoscut domeniul de studiu
variabila = ajuta sa determinam ce vom observa in mod precis
are conotatii deferite dupa locul pe care il ocupa in relatia presupusa (ipoteza)
– ipoteza este o relatie intre variabile
Variabila
Variabila – este legata de un concept – se numeste asa ptr ca se refera la o caracteristica care poate lua diferite valori
poate face un fenomen masurabil
ex- conceptul de invatare – poate desemna, intre altele, capacitate de memorizare – care devine variabila ptr ca se poate masura, de ex, prin numarul de cuvinte retinute intr-un timp dat
prin variabile putem proceda la masurare cu care putem estima sau evalua diferite fenomene
in exemplul dat „putere familiala” – poate desemna „faptul de a lua decizii importante in cadrul familiei” – este o variabila care se masoara – pot fi decizii de ordin economic, domestic, ingrijirea si educatia copiilor, decizii de ordin social
pot exista variabile calitative – clasificatoare – ex : religie, sex, ocupatie, tip de intreprindere, de guvern – sint variabile clasificatoare = distinctie
exista si variabile cantitative – permit o masura numerica = utilizam numere ptr a estima, numara, stabili de procentaje, rate – ex : variabila virsta sau nr copii, toate variabilele precedate de cuvintul rata (rata de reusita, de somaj, rata de criminalitate, rata de mortalitate etc)
variabila nu are valoare in sine ci numai daca traduce bine conceptul al carei reprezentare concreta este
Tipuri de variabile
dependenta, independenta, intermediara
o ipoteza are intotdeauna cel putin o variabila dependenta si una independenta
ex – o ipoteza poate afirma ca perseverenta scolara a unui copil este cu atit mai mare cu cit scolaritatea mamei este mai mare
cele doua fapte nu au acelasi loc in enunt
unul este cauza (sau are un efect asupra) celuilalt sau ca sint corelate
Variabila dependenta = este efectul prezumat, produsul, consecinta – variabila pasiva, rezultanta – ce vrem sa explicam
-in exemplul nostru – perseverenta scolara (esec sau resusita)
ea variaza in functie de de altele – deci depinde de altceva (adica de o cauza)
in cercetarea experimentala – este variabila (fenomenul) pe care nu o manipulam – dar observam impactul pe care schimbarile intervenite la alte variabile le au asupra ei – ea variaza in cursul experientei – ea este supusa manipularii variabilei independente
ex – apa si temeratura – variem temperatura sa vedem cind firbe apa – prin incercari succesive
este efectul (consecinta) prezumata
– in exemplul ipotezei „resursele sotilor determina puterea lor familiala” – VD = putere familiala
Variabila independenta = cauza prezumata
– se mai numeste variabila cauza, antecedenta, activa sauexperimentala (in stiinte experimentale)
Observatie – in stiintele sociale nu avem o relatie stricta de cauza – efect
este o influenta, este un factor de determinare, are incidenta, sau spunem ca are o legatura strinsa cu
dar folosim aceasta schema ptr a intelege logica
In exemplul nostru – „resursele celor doi soti” – este cauza prezumata
Alt exemplu
Vrem sa verificam ipoteza conform careia formarea grupurilor de interes este un factor de crestere a cheltuielilor publice din cauza lobbyngului acestor grupuri
Cadrul operatoriu poate fi structurat dupa schema urmatoare :
Formarea grupurilor de interes = variabila independenta
Cresterea cheltuielilor guvernamentale = variabila dependenta (ce analizam, ce explicam, efect)
nu afirmam ca numai existenta GI duce la cresterea cheltuielilor
ci ca si ele, prin natura interventiilor lor pe linga guvern, pot antrena acest efect
ptr ca ele exercita o presiune – cresc cheltuielile
Astfel
Variabila independenta = formarea gr interes
Variabila intermediara = efort de lobbyng
Variabila dependenta = crestere cheltuieli guvernamentale
Variabila intermediara – pune niste restrictii – ea poate modifica relatia
realitatea este mai complexa decit raportul unic de cauzalitate intre 2 variabile
efectul nu se produce direct intre VI si VD – un factor intervine intre ele
Ex – in ecuatia : Consum de cafea (VI) – duce la boli cardiovasculare (VD)
introducem variabila – consum de tabac – = variabila intermediara
bolile cardiovasculare sint mai prezente la consumatorii de cafea care fumau
De la variabile la indicatori
variabilele sint inca prea generale ptr a verifica empiric ipoteza
introducem un alt nivel de precizie
construim indicatori – precizeaza variabilele
Indicator = transforma in limbaj concret limbajul abstract al problematicii si ipotezei (variabile)
precizeaza variabilele si permite clasarea unui obiect intr-o categorie in functie de o caracteristica data
unitate de masura a conceptelor
traduce dimenisunile conceptului in comportamente sau fenomene observabile
este cel mai concret referent empiric
mai concret decit variabila care operationalizeaza conceptul
daca conceptul e bine definit – e usor de construit
adica daca am determinat ce este si ce nu este conceptul respectiv
un indicator nu se poate referi decit la o variabila
dar o variabila poate avea mai multi indicatori
este o etapa cruciala a proiectului
Reguli
inventariem toti indicatorii posibili – pe baza literaturii de specialitate sau a cunoasterii pe care o avem despre obiectul de studiu
evaluam fiecare dintre indicatorii inventariati – eliminam pe cei mai putin potriviti
Exemple
Presupunem ca obiectivul cercetarii este urmatorul : „Evaluarea climatului social in Romania anului 2010”
una din dimensiunile retinute ptr caracterizarea climatului social este dimensiunea economica
trebuie deci sa cautam in realitate semne tangibile, observabile, ale situatiei economice daca vrem sa putem sa verificam ipoteza
dupa ce aceste fenomene au fost identificate va trebui sa gasim indicatori ale acestei dimensiuni
astfel de elemente sint : cometrul, piata muncii, proprietatea de stat, resurse exploatate, gradul de indatorare etc – vor indica concret situatia economica a societatii
