o cercetare se organizeaza pe etape, care sint halte – dau ocazia cercetatorului sa se asigure ca este in directia buna
o cercetare are 7 etape – unii autori vorbesc de 4 –
etapele sint transdisciplinare – indiferent de obiectul sau disciplina, chiar daca vocabularul variaza adesea de la o disciplina la alta – regasim totusi aceleasi etape principale
Alegerea unui subiect
subiectul este raspunsul pe care il dam cind cineva ne intreaba „la ce lucrezi, care este tema lucrarii” – coruptie, politica externa, decizie in UE, tranzitie post-comunista, impozite, saracie in Romania, secte religioase, sindicate in sec 20, buget local, toxicomania la tineri
este indicat sa enuntam subiectul in citeva cuvinte – si nu in unul (concept) – ex – reusita scolara a elevilor de liceu – si nu „tinerii” –
ne va ajuta in fazele de explorare a literaturii (vom vedea)
Observatie preliminara
expresia subiect de cercetare si obiect de cercetare sint adesea folosite indistinct in literatura
de cele mai multe ori insa – subiect de cercetare = echivalent al problematicii generale de cercetare
obiect al cercetarii = problematica specifica de cercetare
xxxx
cercetarea este sau impusa (lucrari de cercetare in institutii, alocarea de burse, subventii de cercetare) sau este o alegere libera
alegerea subiectului nu face parte in mod normal din proicetul de cercetare deoarece il precede in timp, dar calitatea proiectului si succesul cercetarii depinde adesea de consideratiile care au intervenit in alegerea subiectului
Consideratii in alegere
sa se asigure de interesul lui ptr subiect – daca esti putin sau de loc captivat de subiect – nu se poate investi energie intelectuala ptr a duce la bun sfirsit cercetarea – si surmontarea dificultatilor inerente cercetarii (cursa cu timpul, problema resurselor materiale)
pertinenta sociala a subiectului – saracia, coruptia, divortul la tineri – sau alte teme – in special in stiintele sociale aplicate – vizeaza o ameliorare a parametrilor sociali
deci intentia care sta la baza alegerii subiectului – cercetare fundamentala (cresterea cunoasterii unui subiect) si interes (cercetare) aplicat (aplicare practica)
3) legat de acest aspect – care este obiectivul cercetarii : descriere, clasificare, explicatie sau interpretare – face parte din problematica
de ex- daca studiem toxicomania – alegerea este ptr remediere situatie
dar poate sa fie si cunoasterea unui fenomen (decizia la nivel european)
sa se asigure ca exista o tratare anterioara a subiectului – daca nimeni nu s-a interesat de acest subiect – nu putem dispune de informatii, de referinte – aceste materiale fac parte din Etat de la question (revista literaturii) – necesare cind se formuleaza problematica – nu inseamna reproducerea acelor lucrari – un suiect poate fi abordat in 10-15-20 de feluri diferite – dar trebuie sa vedem cum au procedat altii ptr a propune o abordare originala
se ia in consideratie disponibilitatea informatiei asupra obiectului de studiu – orice subiect poate sa fie in sine interesant de analizat – dar analiza poate ridica probleme majore – informatia necesara este rara, confidentiala = neaccesibila sau nepertinenta ptr aspectul pe care il studiem
de ex daca studiem decizii guvernamentale – dar daca nu avem acces la aceste documente nu putem realiza cercetarea
sau daca facem o analiza pe baza de interviu al unor lideri – ne asiguram ca avem acces la ei –
deci – accesibilitatea surselor (persoane, locuri, documente)
sa obtinem autorizatii cit priveste locul si momentul colectarii de date sau obtinerea de interviuri
disponibilitatea instrumentelor de lucru – sau tehnici de cercetare – nu este atit de importanta ca precedentele dar ptr anumite subiecte poate fi determinanata
se mai pot adauga :
timp disponibil – 3 luni (licenta), 4-5 ani doctorat, sau alt timp (in institutii)
resurse materiale – daca cercetarea antreneaza costuri – ex : daca studiem o tara alta decit a noastra – costuri de transport, cazare – sa ne asiguram ca ele pot fi asumate de un organism sau universitate sau burse
daca este o cercetare in echipa – ca toti membrii sint suficient de interesati de subiect
Surse de inspiratie
experienta traita
schimb de idei
observarea – anturaj, context (realitatea) national, internationala
dorinta de a fi util
cercetari realizate – pe care le cunoastem sau care ne suscita interesul
Formularea (definirea) problematicii (problemei) de cercetare
Vom vorbi succesiv despre
rostul formularii unei probleme de cercetare
natura problemei de cercetare
etapele formularii
formularea problemei specifice
Rostul (rolul) formularii unei probleme
Einstein- in cercetare sint mai importante intrebarile decit raspunsurile
orice demers stiintific este un demers de interogatie, de chestionare – din cauza aceasta curiozitatea este un atribut esential al unui bun savant
cercetarea stiintifica poate aduce raspunsuri aplicabile imediat la solutionarea unor probleme sociale – dar chiar si atunci, primele raspunsuri nu fac decit sa relanseze un alt proces de cercetare
dar aceste intrebari care sint la originea demersului stiintific nu apar din neant
daca la un moment dat ne punem o intrebare este pentru ca am constatat o problema
Problema (in general) – definita ca un ecart constatat intre o situatie de plecare nesatisfacatoare si o situatie dezirabila la care vrem sa ajungem
o cercetarea are rolul de a rezolva aceasta problema
o problema formulta ne permite sa punem o intrebare care va da sens cercetarii
se pot pune mai multe intrebari unei realitati – dar nu toate sint pertinente
poate intrebarea a primit deja un raspuns sau nu se poate raspunde la nivelul actual al cunoasterii
sau intrebarea nu are sens – adica pune in relatie elemente (fapte) care nu legatura intre ele – intre tabagismul uni lider si deciziile unei tari – nu are sens – dar intre sinucidere si temperatura – da – se poate pune intrebare – chiar daca nu s-a verificat – Durkheim
deci rolul formularii unei problematici – sa elaboram intrebari pertinente (semnificative) cit priveste un obiect de studiu
Ce este o problema de cercetare
ex – somajul la tineri – o problema individuala si colectiva – este o problema sociala care este pertinenta si ca problema de cercetare stiintifca
sa ne asiguram ca este o problema
in cercetarea stiintifica (fundamentala) – cercetatorul nu formuleaza o problema dupa pertinenta sociala – ptr el este o problema de cercetare
contiinta sa sociala sau politica (judecati de valoare) nu intra in ecuatie
politician / politolog
dar se poate manifesta cind decide daca abordeaza sau nu o problema – la fel, in ce fel o face – cu ce teorii, din ce perspectiva – vezi seminar sociologie (ce viziune adopta : consensualista / conflictuala)
Cum formulam concret o problematica ?
2 momente – fiecare are etape ei
formularea problemei generale de cercetare – etape : identificarea elementelor problemei si enuntarea intrebarii generale de cercetare
formularea problemei specifice de cercetare : alegerea problemei specifice si enuntarea chestiunii specifice
- problema generala – este tema generala – sau subiectul
o tema trebuie cunoscuta inainte de a o trata
ex – vrem sa studiem politica externa a unui stat
e prea general – poate cu anumite tari
dar tot e prea general ptr a face o cercetare serioasa – exista prea multe dimensiuni si unghiuri de analiza
putem alege de ex un domeniu – aparare, comert, apararea mediului
sau studiul comportamentului anumitor actori in domeniul pol ext
sau procesul decizional – fie formularea deciziei sau luarea deciziei sau aplicarea ei
sau comportamentul guvernului
deci mai multe elemente fac parte din acest subiect
se alege o dimensiune = este obiectul de cercetare
Cum un incepator poate recunoaste elementele sau dimenisunile unui fenomen ?
- Prin lectura
Deci cind am ales tema generala – se constituie bibliografia cea mai larg posibila
Cercetare bibliografica – 2 functii – determinam amploarea materialului disponibil – ne permite o prima aproximare a ceea ce vom gasi ca sursa de documentare
Sau in anumite cazuri sa evitam sa facem ceea ce s-a facut deja – decit daca este pertinent sa verificam concluziile lor
Poate fi determinanta in decizia de a alege tema – daca e suficienta – cercetarea poate incepe
Nu e vorba sa citim tot materialul repertoriat
Numai lucrari generale – sa vedem cum a fost tratat subiectul, sa reperam dimensiunile fenomenului, unghiuri posibile de analiza
Permite sa identificam variabile si indicatori (vom vedea ce sint) – folosite de alti autori
Din aceste lucrari putem sesiza anumite legaturi intre elemente – de ex legaturi intre obiective si comportamente, intre comportamente si luarea deciziei
Diferente de comportament in functie de domeniul actiunii
putem astfel enunta intrebarea generala a cercetarii si sa alegem tema specifica
ptr acest demers exploratoriu – spuneam sa formulam subiectul in mai multe cuvinte si nu unul – cuvinte apropiate (prin consultarea dictionarului) – se constituie o lista de cuvinte cheie (asa se face la o teza, sau proiect de cercetare ptr care se solicita o bursa) – e util cind cautam in biblioteci unde documentele sint inventariate si pe teme (si pe autori) – sau asa cind cautam informatii pe net
se completeaza fise de lectura – exista in librarii cartoane speciale – exista fise bibliografice (coordonatele cartii – si cota daca vrem sa ne intoarcem la cartea respectiva) si fise de citatii (aide-memoire – e util cind lucram in echipa – sa stie si altii care nu au citit respectiva lucrare), fise de rezumat (esentialul lucrarii) – PTR CEI MAI ORDONATI
aceasta documentatie – ne permite sa vedem definitii, felul in care au facut altii
Dar trebuie sa introducem notiunea de CONCEPT
un cuvint, o expresie cu care desemnam fenomene ale realitatii observabile
este o reprezentare abstracta, este un construit
nu este niciodata perfect conform fenomenului real – care nu poate oricum perfect cunoscut
este instrumentul de baza al cunoasterii si metodei stiintifice – ele intervin cind formulam problema de cercetare
in stiintele sociale – sint cuvinte din vocabularul curent
ex – tranzitie, coruptie, partid politic
atentie la anumiti termeni (concepte) – ex oferta, cerere – si in economie si in politica (ne intereseaza informatia care o transmite ptr domeniul respectiv
sau decizie, politica externa (in exemplul dat este conceptul general)
dictionare sau lucrari de specialitate – ne ajuta sa identificam dimensiuni
ex – coruptie – ce este – de multe ori definitiile din dictionare – cuprin si atribute care sint dimensiuni ale conceptului
sau din lucrari cu caracter conceptual : definitii, tipuri – gen monografii
sau liberalism – ec, pol, intelectual – ce sint – si particularitati =dimeniunile
conceptul trebuie sa fie bine definit – toti trebuie sa fim de acord asupra definitiei
deci consens asupra semnificatiei conceptelor utilizate
la nivelul d-voastra – de debutanti – intereseaza sa intelegeti rolul important al conceptelor – sa fie bine definite
xxxx
Revenim la formularea problemei generale
literatura permite sa vedem cum au analizat altii tema generala
de ex- legatura intre obiective si comportament in pol externa a unei tari
sau intre rolul unor ministrii si luarea deciziei intr-un domeniu functional
intre natura interventiei gr de interes si un anumit domeniu (sau luarea unei anumite decizii)
Putem astfel sa propunem o alta teme particulara de cercetare –
ne intoarcem la bibiografia de inceput sa vedem daca exista suficient material ptr propria noastra analiza
in aceasta etapa disponibilitatea surselor criteriul principal
Problema specifica de cercetare (specificarea problematicii)
la fel ca la problematica generala – alegem problema si punem intrebarea specifica de cercetare
cum am spus, in cercetarea stiintifica (fundamentala, teoretica) singurul fel de a justifica o cercetare este sa reperam lacune in lucrarile anterioare care trateaza acelasi subiect
- trebuie deci sa citim, dar nu lucrari generale, ci studii si analize pe tema particulara – din aceste lucrari iese problematica noastra – si felul in care noi vom trata tema
ce putem constata
absenta totala sau partiala a cunostintelor sau analizelor pe tema ce vrem s-a tratam
sau vrem sa verificm o analiza (concluzii) a unui studiu de caz pe alte cazuri – sa vedem daca anumiti factori explicativi analizati de altii sint determinanti si in alte cazuri
ex – coruptia – influentata de cultura administrativa – s-au facut studii ptr anumite tari – vrem sa vedem daca se verifica si in Romania
sau putem constata lacune metodologice in lucrari anterioare – atunci se pot repune in discutie concluziile – propunem alta analiza
sau sint concluzii contradictorii – unii zic ca factorul X este determinant, altii ca nu are nici o influenta
sau – cind o perspectiva teoretica nu a fost utilizata – este demersul obisnuit in cercetare
Revista literaturii = Starea chestiunii (este o analiza de tip teoretic – va amintiti = inventar al analizelor deja facute)
informatii factuale (date diverse)
mai ales de ordin teoretic (explicatii care au fost date ptr fenomenul respectiv)
date de ordin metodologic (cum au facut altii)
face parte din lucrare
adica raportam ce s-a scris despre subiect
se tine cont de elementele urmatoare – ptr ca lectorul sa sesizeze contextul in care se situeaza cercetarea noastra
Textul va include :
referinte la autorii cititi cu anul publicatiei (referinta completa va figura in bibliografia de la sfirsitul lucrarii
diferite aspecte ale analizei lor cit priveste subiectul
asemanari si deosebiri in diferite analize
anumite notiuni, concepte ale autorilor si pe care le retinem ptr analiza noastra
principale rezultate ale acestor cercetari
xxx
Ajungem la TEORIE sau demersul teoretic in stiinte sociale
referirea la o teorie in legatura cu problema de cercetare permite clarificarea si orientarea – ptr ca orice disciplina stiintifica dispune de teorii ptr a examina obiectul ei de studiu
este un ghid in elaborarea de cercetari – furnizeaza o interpretare a realitatii
Ce este o teorie
este o structura conceptuala si un instrument de lucru
este un ansamblu de concepte, de definitii si propozitii in relatie unle cu altele (deci structura) care propune o vedere (perspectiva) sistematica (coerenta) a unii fenomen (sau clasa de fenomene)
un apros teoretic – este o structura potentiala de explicatie care are anumite elemente
ele au postulate (ex Actorul rational) – si concepte care permit sa clasificam fenomenele
orice teorie – are concepte si specifica relatii intre ele – adica ipoteze – ex – structuralismul sau teoriile individualiste – rationale
teoriile sint niste generalizari – relatii general verificabile
deci folosim teorii ptr a structura explicarea unui fenomen
teoria sugereaza ce tip de fenomene putem analiza
de ex . in economie teoria randamentelor descrescatoare sugereaza sa analizam domeniul productivitatii
sau teoriile organizationale – birocratia, administratia
cind studiem un fenomen conflictual (criza sociala, raporturi conflictuale intre anumite grupuri sociale) – teoria claselor sociale
de obicei mai multe teorii coexista intr-un disciplina sau in cadrul unei sub-discipline stiintifice
de ex – in stiinta administrativa – exista mai multe perspective teoretice : organizationale, formal-institutionale – cele pe care noi le-am vazut
unele sint foarte generale – altele specifice – dar si ele au fundamente recognoscibile
de obicei o teorie a fost elaborata gradual de unul sau mai multi autori
retinem (ne inspiram) ceea ce are legatura cu tema noastra
nu putem cunoaste toate ramificatiile unei teorii
- dar o cunoastere minimala a teoriilor proprii unei discipline este necesara – am vazut in cursul despre specificitatea st adm
ele furnizeaza anumite perspective de explicatie si intelegere
asigura o prima clarificare a problemei
in cercetare ea intervine cind formulam problema si ne ajuta sa enuntam chestiunea specifica de cercetare
la fel, cind formulam ipoteza
xxx
Intrebarea specifica de cercetare
nu exista o reteta a felului cum se pune o intrebare specifica
trebuie sa fie in termeni clari si precisi si la care putem raspunde cu informatiile disponibile si starea cunoasterii
deci lecturile generale ne permit sa determinam tema generala
intrebarea generala da sens si orienteaza intreaga lucrare
intrebarea specifica – se adreseaza unui aspect al temei- pe care il sesizam in lecturile largite
daca de ex alegem analiza unui proces de decizie – rolul anumitor actori in luarea deciziei la un anumit nivel (structura administrativa) – ce determina un tip de decizie ?
presupunem ca principala problema de cercetare observata in literatura este contradictia concluziilor diferitilor autori cit priveste rolul unui anumit factor ca element explicativ (ce determina rolul unor actori – guvernamentali, administrativi)
putem atunci relua analiza enuntind o intrebare specifica cit priveste gradul de interelatie intre prezenta acelui factor si tipul de decizie
este faza cea mai importanta – spiritul stiintific – este cel care-si pune intrebari
este poate mai important decit cunoasterea acumulata
dar atentie – ca subictul sa fie bine circumscris – sa vrem sa studiem prea multe aspecte ale unei realitati poate sa nu conduca la nimic
DECI
Principalele etape ale formularii problemei si activitati conexe
alegerea temei generale (subiect de cercetare)
activitate anexa – construirea bibiografiei exhaustive (lecturi generale) – aceasta conduce la :
2) identificarea problemei generale de cercetat
identificarea elementelor generale ale problemei
enuntarea chestiunii generale si alegerea obiectului de studiu (tema particulara)
apoi consultam sistematic lucrari specializate in tema particulara – ne conduce la :
formularea problemei specifice de cercetat
alegerea problemei specifice
enuntarea chestiunii specifice
REZUMAT
se alege o tema generala suficient de vasta dar nu prea
se consulta lucrari generale ptr a repera dimensiunile sau sub-elementele temei generale asa cum sint tratate in literatura
retinem acele elemente (justificind alegerea) si formulam o intrebare cit priveste chestiunea generala
consultam lucrari specializate despre tema particulara – ptr a determina cum a fost acea tema particulara tratata in literatura si ptr a determina lacune in cercetarile facute (cu referinte)
enuntam intrebarea specifica de cercetare care este justificata de lacunele constatate in literatura
