„PSD, ca principalul partid din Parlament, a solicitat președintelui mandatul de prim-ministru”, a declarat Sorin Grindeanu după consultările de luni la Palatul Cotroceni. Este al patrulea nume desemnat în mai puțin de cinci luni, după ce trei premieri desemnați anterior nu au reușit să-și formeze guvern.
Preşedintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele parlamentare la consultări în vederea găsirii unei soluții de ieșire din blocajul politic. Programul a fost dens: de la ora 14.00, PSD, AUR, PNL, USR, UDMR și alte grupuri parlamentare au fost primite succesiv la Palatul Cotroceni. Fiecare delegație a avut aproximativ jumătate de oră pentru a-și prezenta poziția și recomandări privind viitorul prim-ministru.
Criza de guvernare s-a prelungit de la luna mai, atunci când premierul Ciolacu a demisionat în urma rezultatelor dezastruoase ale PSD la alegerile prezidențiale. De atunci, trei candidați – Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan – au eșuat în încercarea de a obține votul de încredere al parlamentului. Fiecare dintre ei a trebuit să se retragă după ce nu au reunit majoritatea necesară. Această serie de eșecuri a alimentat tensiuni între forțele politice și a adâncit neîncrederea în capacitatea clasei politice de a rezolva conflictele prin dialog.
Înainte de a anunța noul candidat, președintele Dan a pus o condiție clară: partidele nu trebuie să aducă AUR la guvernare. Aceasta a fost o reacție directă la pozițiile rigide ale formațiunii conduse de George Simion, care continuă să lege orice susținere pentru un guvern de eliberarea lui Călin Georgescu, figura controversată din alegerile prezidențiale, în prezent arestat.
Simion a refuzat chiar să se prezinte la consultări, delegând participarea unui vicepreședinte al partidului. Declarația sa a fost tranșantă: „Nu voi participa la consultările cu uzurpatorul de la Cotroceni. Nu merită prezența mea”. AUR a reiterat prin vocea reprezentantului sau că singura cale viabilă este convocarea de alegeri anticipate, nu compromisuri între aceiași politicieni.
Delegații celorlalte partide au avut abordări diferite. Liberalii și USR și-au exprimat deschiderea către negocieri constructive, dar cu rezerve privind condiția prezidențială. UDMR a semnalat disponibilitate pentru participare la coaliție, în condițiile respectării intereselor comunității maghiare. Minoritățile naționale, grupate într-o delegație comună, au exprimat, de asemenea, preocuparea pentru reprezentare corectă în noua structură de guvern.
Grindeanu și-a păstrat totuși candidatura, cu sprijinul explicit al PSD. El a subliniat că nominalizarea sa fusese anunțată deja cu câteva săptămâni în urmă și că partidul seu, cu cea mai mare reprezentare parlamentară, are legitimitate să propună premiers. Calculul este simplu: fără AUR, dar cu susținerea fermă a PSD-ului și probabil a unei coaliții mai largi (PNL și USR, în condiții), ar putea obține majoritatea.
Rămâne totuși o problemă delicată. Constituția prevede că, după respingerea a două solicitări de învestitură succesive, sunt înrunite condițiile declanșării de alegeri anticipate. România a trecut deja pragul acesta: Veștea și Mureșan au fost refuzați. Dacă și Grindeanu nu strânge majoritate, dissolarea parlamentului și alegeri noi devin ineluctabile. Această perspectivă a alarmat piețele financiare, care văd instabilitate politică drept risc pentru creditworthiness-ul țării.
Președintele Dan a repetat, pe fondul acestei crize, că alegerile anticipate nu sunt o soluție. El a argumentat că continuarea instabilității și a neîncrederii nu face decât să adâncească criza de încredere în instituții. Cu toate acestea, presiunea din partea AUR și a unor voci din PNL pentru alegeri timpurii nu a dispărut.
Anunțul oficial cu privire la acceptarea sau respingerii nominalizării lui Grindeanu era așteptat în seara zilei de luni. Conform procedurii, delegatul unui partid are aproximativ o săptămână de la desemnare pentru a-și constitui echipa de miniștri și a solicita votul de încredere.
Tensiunile nu se rezumă doar la jocul politic instituțional. Sub suprafață, există o luptă de influență între o viziune liberală și una mai populistă, dintre instituții care funcționează și dorința unor actori politici de a rescrie regulile jocului. George Simion și AUR reprezintă o forță care refuză compromisurile și impune condiții legate de o chestiune de drept penal – eliberarea unei persoane arestate pentru fraudă electorală.
Pentru cetățeni, efectele crizei sunt deja vizibile. Investițiile se amână, incertitudinea económica crește, iar conducerea afacerilor publice rămâne sub o sarcină de provizorat. O administrație interimară, chiar și pentru câteva luni, nu poate implementa reforme majore sau răspunde rapid la crize neașteptate.
Ce se va întâmpla după anunțul lui Nicușor Dan rămâne incert. Grindeanu ar putea strânge o coaliție și să ajungă la guvernare, sau al patrulea eșec ar putea forța declanșarea alegerilor anticipate pe care multe forțe politice (dar nu și președintele) le doresc. Ceea ce e sigur este că criza de guvernare din România nu s-a încheiat – s-a doar mutat într-o nouă fază, tot atât de impredictibilă.
