Siegfried Mureșan, premierul desemnat de Nicușor Dan pe 17 septembrie, a anunțat ce va fi prima mișcare a guvernului său dacă obține investitura: reducerea TVA-ului de la 21% la 19%. Doar că nu imediat.
Pledoaria lui Mureșan pentru o guvernare mai ușoară pentru cetățeni se sprijină pe o logică simplă: România a fost în pragul colapsului fiscal anul trecut, iar măsurile dure aplicate de Ilie Bolojan au stabilizat economia. Acum, susține el, spațiul bugetar permite trecerea de la austeritate la relaxare fiscală. Dar nu totuși imediat — doar „cât de curând posibil”, cum i-a plăcut lui Mureșan să reformuleze această promisiune vagă.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru reducerea TVA
Reducerea TVA nu este un act de magie fiscală care se produce imediat după investitura. Mureșan a explicat că această măsură depinde strict de capacitatea bugetului țării. „Astăzi, economia e stabilizată. În ultimul an au fost necesare măsuri pe care sunt sigur că Ilie Bolojan nu le-a luat cu inima ușoară. Acum, de îndată ce ne putem permite, vom putea discuta de măsuri de relaxare fiscală și sper să putem reveni și cu TVA-ul, care acum e la 21%, înapoi la 19% cât de curând posibil”, a declarat el.
Această circumspectare nu e lipsă de promisiune — e realismul unui politician care știe cum arată cifrele bugetare. România a avut nevoie, anul trecut, de măsuri drastice: creșterii de taxe și tăieturi în cheltuielile publice. Bolojan le-a implementat. Mureșan recunoaște că aceste măsuri au fost „inevitabile” și chiar că au „făcut ordine”. Tranziția de la austeritate la relaxare nu se produce peste noapte, iar o promisiune de a reveni la TVA de 19% doar „cât de curând posibil” e o umbrelă suficient de largă pentru a acoperi realitățile economice ale anului viitor.
Garantia că nu vor urma noi creșteri de taxe
Siegfried Mureșan a făcut o altă promisiune mai fermă: nu vor fi noi majorări de taxe. Aceasta e o garanție directă pentru o clasă de venituri care se-a simțit zdrobită de măsurile fiscale ale anului anterior. „Categoric, nu. În urmă cu un an, România era la limită. Aceste măsuri, de creștere de taxe, au fost inevitabile. Din păcate, au fost necesare. Acum, situația este mai bună, în ultimul an a trebuit făcută ordine. În următorul an, trebuie doar să nu mai vină cineva să facă dezordine”, a explicat el.
Metafora e elocventă: nu vrea să vină cineva cu „bocancii plini de noroi în casă” după ce poporul a făcut sacrificii. Pentru oamenii care au văzut impozite și taxe pe venituri ridicîndu-se, această dezangajare de noi majorări e un mesaj de stabilitate. Dar promisiunea merge mai departe decât pasivitate — Mureșan spune că-și dorește să scadă taxele, „o vom face de îndată ce va fi posibil acest lucru”.
Indexarea pensiilor și salariilor rămân promisiuni condiționate
Alte priorități anunțate includ indexarea pensiilor și a salariilor, dar din nou, capacitatea de implementare e legată de spațiul bugetar disponibil. Aceasta e cuvântul-cheie pe care Mureșan l-a folosit repetat: disponibil. În limba fiscalității, asta înseamnă că aceste măsuri vor fi posibile doar dacă veniturile bugetare cresc, fie prin creșterea economică, fie prin îmbunătățiri colaterare în colectarea taxelor.
Pentru o clasă político-economică obișnuită cu promisiuni necondiționat de niciun lucru, tonul lui Mureșan poate părea ezitant. Nu e. E prudența unui om care știe că i se vor închide ușa în Parlament — PSD vrea o coaliție diferită, iar AUR n-a fost mulțumit de guvernarea lui Bolojan. Chiar dacă obține investitura, orice guvern pe care-l va conduce va trebui să negocieze cu o Cameră a Deputaților și un Senat care nu-i vor fi favorabile.
Acesta e contextul real al acestor promisiuni: nu sunt gesturi către o viață mai ușoară care urmează imediat, ci anunțuri ale unei direcții politice — mai puțină austeritate, mai mult focus pe relaxare fiscală și protecția puterii de cumpărare. Dacă Mureșan va fi investit, următoarele luni vor arăta cât de repede poate trece România de la fase de stabilizare la faza de creștere care-i permite aceste relaxări.
Până atunci, cuvintele sale rămân ancore politice, nu cifre în buget.
