„Dosarul poate intra în faza de judecată”, a hotărât joi Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul lui Călin Georgescu și altor 22 de inculpați acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale.
Magistrații au confirmat legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte, respingând în bloc toate excepțiile ridicate de apărări. Asta înseamnă că procesul pe fond va începe oficial în fața unei instanțe competente, iar cei acuzați vor fi judecați după regulile unui proces penal normal, cu dreptul la apărare deplină și la toate etapele de recurs.
Hotărârea vine după mai multe amânări datorate schimbării completului de judecată și reluidării procedurilor din camera preliminară — o fază în care magistrații analizează dacă există suficiente indicii pentru a trimite cauza în judecată. De data aceasta, magistrații au stabilit că raporturile procurorilor sunt temeinice și că acuzațiile sunt susținute de probe suficiente pentru a merge mai departe.
Acuzațiile și planul raportat
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Horațiu Potra, o figură mai puțin cunoscută publicului, dar importantă în acest dosar, răspunde pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul și nepotul lui Potra sunt acuzați și ei pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Procurorii DNA susțin că după anularea alegerilor prezidențiale, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit în secret la un complex de echitație din Ciolpani pentru a pune la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele și să provoace acțiuni violente. Horațiu Potra ar fi coordonat un grup format din 21 de persoane, care urmau să ajungă în București. La filtrele organizate de polițiști în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au găsit în mașinile acestor oameni arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, materiale pirotehnice și alte obiecte periculoase.
Descoperirea acestor obiecte a fost punctul de plecare al anchetei care a dus la trimiterea în judecată. Procurorii au susținut că dovezile găsite și mărturisirile obținute justifică investigația pe linia unei posibile tentative de destabilizare prin violență.
Reacțiile și poziționarea jurisprudențială
Până acum, apărările celor acuzați au contestat fiecare pas al investigației — de la legalitatea percheziției și a sechestrului de arme, la cărturariile procurorilor. Unii dintre avocații implicați au susținut că dovezile au fost obținute ilegal sau că acuzațiile sunt prea vagi din punct de vedere juridic. Cu această hotărâre, Înalta Curte a respins toate aceste contestații.
Decizia magistraților nu înseamnă că cei acuzați sunt vinovați — este doar o confirmare că exista suficiente indicii pentru a trece la etapa următoare. În procesul penal românesc, camera preliminară și apoi judecata pe fond sunt etape distincte unde apărarea poate prezenta contraargumente substanțiale.
Ce urmează și orizontul timpului
Procesul va continua acum în fața instanțelor de judecată ordinare, care vor analiza pe larg dovezile prezentate de acuzare și apărarea. Calendarul exact nu a fost anunțat joi, dar procedurile DNA pentru acest tip de cauză durează de obicei 1-2 ani, uneori mai mult.
Separat de acest dosar principal, Călin Georgescu mai este trimis în judecată și într-o altă cauză, în care este acuzat de propagandă legionară și promovarea în public a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Cele două dosare se vor derula în paralel, dar sunt independente din punct de vedere procesual.
Hotărârea de joi deschide o perioadă în care dovezile vor fi analizate cu cu adevărat riguros de magistrați imparțiali, într-un cadru public și transparent. Asta înseamnă că ceea ce va fi descoperit în următorii ani va ajuta România să înțeleagă mai profund ce s-a întâmplat în decembrie 2024 și care au fost adevăratele riscuri cu care s-a confruntat democrația. Răspunsurile nu vin din presă, ci din sentință.
