Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat pe 2 septembrie 2026 că indexarea pensiilor și salariilor în 2027 nu este blocată de Bruxelles. Problema reală, spune el, e alta: cine construiește un buget care să susțină aceste majorări și cum.
Declarația vine într-un moment în care România se află fără guvern cu drepturi depline, cu negocieri politice în curs și cu un calendar bugetar care presează. Iar promisiunile electorale se înmulțesc exact când banii publici sunt mai greu de justificat.
Pîslaru nu a anunțat că pensiile și salariile vor crește în 2027. A anunțat că ar putea crește, dacă — și numai dacă — există un buget serios în spate. Diferența nu e semantică. E tocmai ceea ce lipsește din majoritatea titlurilor care au preluat declarația.
„Nu există vreun motiv de îngrijorare că nu ne-ar lăsa Bruxelles-ul să facem aceste indexări”, a spus ministrul interimar. „Ceea ce e important este responsabilitatea politică pentru a avea un buget bine făcut pentru anul viitor și pe termen mediu.”
Ce a spus Pîslaru concret despre indexarea pensiilor și salariilor în 2027
Ministrul a fost direct în privința unui subiect care, de obicei, generează mai multă ceață decât claritate. România și-a asumat indexarea pensiilor — acesta e un angajament deja existent. Problema nu e dacă se poate face, ci cum se reflectă în construcția bugetară. „Problema e nu dacă putem indexa pensiile sau salariile, ci problema e cum construiești un buget care să permită aceste lucruri”, a explicat Pîslaru.
A mers mai departe și a criticat, fără să numească explicit, programele politice recent lansate: „Uitându-mă la niște programe politice lansate recent, e foarte amuzant să constați că iar ni se promit cai verzi pe pereți fără să se indice sursa de bugetare și cum intri în buget cu acele lucruri.” Tonul e neobișnuit de tranșant pentru un ministru interimar — dar tocmai asta face declarația relevantă: nu e un anunț tehnic, e un semnal politic, lansat în plină perioadă de negocieri pentru formarea unui nou guvern.
Salariul minim a crescut în iulie 2026, dar efectul real e limitat
Există un reper concret pe masă. Pe 1 iulie 2026, salariul minim brut a urcat la 4.325 de lei — o majorare de 275 de lei brut, adică aproximativ 6,8%. Economistul Adrian Negrescu a comentat această creștere fără menajamente: „Pentru oameni înseamnă o creștere reală a salariului cu 125 de lei. Ce mai înseamnă 125 de lei, în România lui 2026, la o inflație de 10%? Aproape nimic.” Negrescu a adăugat că firmele suportă o creștere de costuri de aproape 400 de lei per angajat cu salariul minim, iar statul iese cel mai câștigat prin contribuțiile sociale suplimentare.
Asta e contextul în care se discută indexarea pensiilor și salariilor pentru 2027. Majorările există pe hârtie, dar puterea de cumpărare reală stagnează sau scade când inflația rămâne ridicată. O indexare formală, fără să țină pasul cu deprecierea banului, e mai degrabă un gest politic decât o măsură de protecție socială veritabilă.
Ce urmează și de ce contează mai mult decât pare
Decizia privind indexarea pensiilor și salariilor în 2027 nu se ia în septembrie 2026. Se ia odată cu adoptarea bugetului de stat pentru anul viitor — un proces care, în România ultimilor ani, s-a dovedit extrem de anevoios. Fără un guvern cu drepturi depline și fără o majoritate parlamentară stabilă, calendarul bugetar e deja sub presiune. Dacă negocierile politice se prelungesc în toamnă, există riscul real ca discuțiile despre indexare să rămână la stadiul de declarații până aproape de termenul legal de depunere a bugetului.
Pensionarii și salariații cu venituri mici vor afla răspunsul concret abia la sfârșitul anului, când — sau dacă — un nou executiv prezintă proiectul de buget pe 2027. Până atunci, declarațiile ministrului interimar sunt un cadru de așteptări, nu o garanție. Pîslaru a spus, de fapt, ceva simplu: responsabilitatea e a celor care guvernează, nu a Bruxelles-ului. Rămâne de văzut câți dintre cei care vor guverna în curând vor fi dispuși să-și asume asta în cifre concrete, nu doar în discursuri.
