„Vom aborda această discuție a județelor”, a declarat Dragoș Benea, vicepreședintele PSD și coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială.
PSD a pus pe masa planurilor o reformă administrativă ambițioasă, ale cărei contururi au început să se dezvăluie în ultimele săptămâni. Ideea nu este complet nouă în spațiul politic românesc, dar modul în care o formulează acum echipa Benea sugereaza o seriozitate în pregătire. Reformatorii se inspiră din modelul care funcționează deja în sistemul judiciar — cel al Curților de Apel. Acesta nu este un precedent lipsit de relevanță: în magistratură, centralizarea în jurul unor poli majori s-a dovedit operațional, economisind resurse și reducând birocratia.
Modelul Curților de Apel presupune organizarea pe poli regionale puternice. Transpus în administrația locală, ar însemna ca județele mai mici să se alăture celor mai mari din zona lor, iar primii să piardă statutul de unitate administrativă independentă. Nimeni nu pune la îndoială că România are o structură administrativă moștenită, supradimensionată în unele arii și deficitară în altele. Problema nu e dacă reforma e necesară — pe asta sunt de acord toți actorii relevanți. Problema e cum se face și cu ce costuri politice.
Conform informațiilor vehiculate, scenariul radical ar duce România de la actualele 41 de județe la doar 15. Alte variante mai moderate, luate în calcul în mod egal, ar merge de la 12 la 22 de județe, în funcție de compromisurile politice care vor fi acceptate. Benea a clarificat că nu există încă o decizie definitivă, ci mai degrabă mai multe opțiuni în studiu. „Eu nu vreau acum să avansez cifre 15, 18, 20, poate vor fi 22, poate vor fi 12. Tot acești indicatori vor spune”, a precizat el.
Dacă modelul Curților de Apel ar fi adoptat intacti, unele județe ar deveni centre regionale, iar altele ar dispărea ca unități administrative distincte, absorbit în unitățile-mamă. Beneficiarii acestui scenariu ar fi județe precum Cluj, Iași, Brașov, Constanța, Galați, Prahova, Argeș, Timiș, Bihor, Dolj, Alba, Mureș, Bacău, Suceava și București. Acestea ar fi columna vertebrală a noii arhitecturi administrative.
Județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar trebui să se integreze în structuri administrative mai largi. În vestul țării, de exemplu, Bihorul și Timișul și-ar păstra rangul, dar Arad și Caraș-Severin ar deveni parte dintr-o structură mai largă. În sud-vest, Dolj ar deveni pol administrativ pentru o regiune care ar include Olt, Gorj și Mehedinți. În sud-est, Constanța ar fi nuclee pentru Tulcea, iar Galațiul ar coordona regiunea moldavă de sud. Transilvania ar funcționa pe trei centre majore: Alba, Mureș și Cluj. Moldova de nord ar gravita în jurul lui Bacău, Iași și Suceava.
Un caz special îl reprezintă București și împrejurimile sale. PSD a propus desființarea Primăriei Generale a Municipiului București — o structură controversată și des criticată pentru birocratia suplimentară. În schimb, primăriile de sector ar rămâne funcționale. În plus, județul Ilfov ar putea să dispară ca unitate administrativă independentă, fiind integrat în sfera de influență a administrației capitalei.
Reacțiile și incertitudinile politice
Declarațiile Benea au deschis o discuție care era evitată până acum din calcul electoral. Reforma administrativă este unul din acele subiecte care poate genera reacții puternice la nivel local. Primarii și consilierii județeni din județele mici știu că o asemenea transformare ar putea să-și dilueze puterea și relevanța în cadrul structurilor regionale mai largi. Și chiar dacă PSD se află la guvernare cu o coaliție, nu e sigur că partenerii de coaliție vor susține această reformă în forma ei radicală.
Pâna acum, reacțiile publice au fost puțin număroase, dar aceasta nu înseamnă consens. Majoritatea claselor politice locale din județele care ar dispărea au motive reale de preocupare. O reformă de această magnitudine presupune modificarea legilor, restructurarea serviciilor publice, realocarea bugetelor și, inevitabil, pierderi de posturi și de influență pentru echipele politice locale. Nici o majoritate parlamentară nu poate ignora această rezistență.
De la scenariile de studiu la decizie politică
Benea a subliniat că grupul de lucru este în faza de analiză și consultare. Nu s-a stabilit nici calendarul reformei, nici forma finală pe care o va lua. El a spus că indicatorii tehnici vor fi determinanți — densitate populație, capacitate administrativă, distanțe, dotări de servicii. Dar politica nu funcționează pe indicatori tehnici. Ea funcționează pe voturi, alianse și compromisuri.
În zilele și săptămânile care vin, grupul de lucru va trebui să prezinte constatările sale. După aceea, conducerea PSD va decide dacă și cum să promoveze această reformă. Dacă va ajunge în parlament, va trebui să treacă de rezistența covârșitoare a reprezentanților județelor care vor dispărea. Aceasta va necesita o coaliție parlamentară solidă și un consum politic major.
Ceea ce rămâne cert e că harta administrativă a României va fi o prioritate pentru PSD în următorii ani. Benea a fost categoric: „Dacă nu, mai bine stăteam acasă”. Intenția de a duce această reformă pare serioasă. Urmează să vedem dacă sistemul politic are poftă să o susțină.
