Un tânăr român de 21 de ani a murit pe 8 noiembrie pe calea ferată din Marzocca, provincia Ancona, Italia, după ce a fost lovit de un tren de mare viteză. Băiatul, pe nume Roberto, ajunsese în Italia doar cu câteva ore înainte, pentru a începe o nouă slujbă. Nu a apucat să se prezinte la locul de muncă.
Roberto se despărțise de colegii săi în fața unui local din Senigallia în seara zilei de 8 noiembrie, anunțând că îi va ajunge din urmă. În loc să ajungă la gară și apoi la camping-ul unde urma să se cazeze cu restul echipei, tânărul s-a abătut pe lângă linia ferată. Ora impactului a fost în jurul orei 22:15. Trenul Frecciarossa, care circula pe ruta Bari-Milano, a trecut pe lângă locul în care se afla Roberto fără ca mecanicul să sesizeze un impact. Garnitura s-a oprit la Bologna, unde personalul feroviar a observat avarii în partea din față și a dus trenul la depoul de reparații din Ravone pentru inspecție.
Luni dimineață, 9 noiembrie, inspecția rutinei a adus cea mai grea descoperire. Angajații depozitului au găsit capul tânărului în partea frontală a trenului. Aceeași zi, după-amiaza, un locuitor din Marzocca a dat alarma după ce a descoperit rămășițe în grădina sa și pe calea ferată în vecinătate. Nu departe, oamenii au găsit și un act de identitate. Vărul lui Roberto a confirmat polițiștilor că documentul aparținea victimei, iar după verificări și alte metode de identificare, s-a stabilit identitatea tânărului.
Distanța între locul unde s-a produs impactul și unde au fost găsite rămășițele principale a fost de aproximativ 200 de kilometri. Anchetatorii au precizat că trenul a suferit un impact lateral, pe care mecanicul nu l-a sesizat din cabină, ceea ce sugerează că Roberto nu se afla direct pe calea ferată în momentul impactului sau că acesta nu a fost destul de violent pentru a genera semnale auditive sau vizuale alertatoare. Investigația se concentrează pe modul în care tânărul a ajuns lângă linia ferată și exact cum s-a produs tragedia.
Colegii lui Roberto au oferit primele detalii despre ceea ce ar fi putut duce la tragedie. Aceștia au spus că seara precedentă, în fața localului, Roberto le-a zis că merge la gară și că îi va ajunge din urmă. Potrivit declarațiilor lor, ar fi fost foarte obosit după o călătorie lungă. Era și întunecat. Hainele pe care le purta erau închise la culoare, ceea ce ar fi putut să o facă mai greu de observat de către șoferul trenului, chiar dacă ar fi fost pe calea ferată vizibilă. Cu toate acestea, răspunderea exactă nu se poate determina decât pe baza investigației complete.
Cineva din grup a menționat că există un acces neîngrădit la calea ferată în acel loc, o cale pe care se poate merge pe lângă tren. Roberto ar fi putut lua această rută în loc să meargă pe drumul național. Nu se știe cu exactitate ce l-a determinat să se abată de la traseu. Colegii au declarat că băiatul era cuminte, responsabil și muncitor. Mai fusese la camping-ul din Senigallia și anul trecut. Și el și restul grupului erau cunoscuți ca oameni seriosi și politicoși în comportament. Pentru echipa care l-a angajat, tragedia pare a fi fost un accident, o confluență nefastă de oboseală, întuneric și o decizie greșită cu privire la traseu.
Polițiștii italieni investigează circumstanțele exacte. Ancheta se concentrează pe identificarea precise a locului unde s-a produs impactul și pe reconstituirea mișcării tânărului în ultima jumătate de oră de viață. Declarațiile martorilor și ale colegilor care au fost cu Roberto înainte de tragedie furnizează informații importante, dar finalizarea investigației va lua timp. Autoritățile italiene, în cooperare cu echipele de securitate feroviară, vor trebui să stabilească dacă există o responsabilitate din partea operatorului feroviar sau a autorităților care administrează accesele la calea ferată.
Cazul lui Roberto adaugă la lista accidentelor care implică muncitori migranți în Europa. Deși nu sunt statistic detaliate public, bărbații tineri care lucrează departe de casă sunt vulnerabili la oboseală, desorientare și greșeli de apreciere în medii necunoscute. Familia lui Roberto, în România, așteaptă finalizarea investigației și repatrierea rămășițelor pentru a-și încheia procesul de doliu.










