Un cutremur de magnitudine 5,7 pe scara Richter a lovit România în noaptea de 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 107,1 kilometri.
Epicentrul s-a situat la aproximativ 44 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 61 de kilometri est de Brașov, 66 de kilometri sud de Focșani și 84 de kilometri sud de Buzău. Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul a fost resimțit și peste granițele țării, în Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
Efectele imediate ale seismului au inclus răniri și panică în mai multe localități. În județul Galați, autoritățile au înregistrat nouă apeluri prin serviciul unic de urgență 112, din care șapte au necesitat deplasarea echipajelor medicale. Două persoane au fost rănite în rezultatul evenimentului: o persoană a suferit leziuni după ce a fost lovită de ușa unui dulap în timp ce se evacua, iar o altă persoană din Râmnicu Sărat, județul Buzău, a fost vătămată când piese de mobilier au căzut peste ea. Alte persoane au suferit atacuri de panică determinate de violența seismului.
Echipajele de pompieri din opt județe și municipiul București au desfășurat misiuni de recunoaștere și evaluare a situației. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că, după cercetări minuțioase, nu s-au identificat pagube materiale semnificative provocate de cutremur pe teritoriile verificate.
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis recomandări către populație prin intermediul unui mesaj de avertizare. Autoritățile au insistat asupra importanței păstrării calmului și respectării măsurilor de protecție specifice în caz de seism. Comunicatul oficial a subliniat că echipele operative continuau să patruleze în teren pentru a identifica efecte reziduale și a oferi sprijin comunităților afectate.
Cutremurul de magnitudine 5,7 nu a fost singurul seism din acea perioadă. Cu aproximativ 10 secunde înainte, în zona Bisoca, județul Buzău, a fost înregistrat un alt cutremur cu magnitudinea 5,3, situat la adâncimea de aproximativ 21 de kilometri. Această succesiune de seisme în aceeași regiune e caracteristică zoneii Vrancea, una dintre cele mai seismice din România.
Zona Vrancea se situează pe linia de convergență a Plăcii Eurasiatice și Plăcii Africane și rămâne o regiune cu activitate seismică ridicată. Cutremurele cu magnitudini peste 5 în aceasta zonă sunt fenomene relativ frecvente din perspectivă geologică, dar rareori generează pagube la scară largă datorită adâncimii considerabile la care se produc.
Reacția autorităților a fost coordonată și promptă. Mesajul DSU a avertizat populația că, după producerea unui cutremur inițial, pot apărea replici seismice, iar calitatea răspunsului depinde de promptitudinea și organizarea serviciilor de urgență. Comunicarea către public a fost orientată către obținerea unei comportări calme și receptive la instrucțiuni, aspect crucial pentru prevenirea panturii și a rănirilor secundare.
Verile de transport la spital ale persoanelor rănite s-au desfășurat fără complicații semnalate, iar medicii au putut evalua stările și oferi tratamentul necesar. Datele preliminare sugerează că impactul pe care l-a avut cutremurul asupra infrastructurii și populației a fost limitat, o situație favorabilă ținând seama de magnitudinea evenimentului.
Autorităţile continuau, la momentul ultimei actualizări din comunicatele oficiale, să monitorizeze situația și să stea pregătite pentru orice eventualitate. Procedurile de evaluare a daunelor și verificările structurale ale clădirilor din zone susceptibile se puteau efectua în zilele care au urmat. Recomandările adresate cetățenilor rămâneau valabile: vigilență în caz de replici, respectarea protocoalelor de protecție și informarea pe baza sursei oficiale, Departamentul pentru Situații de Urgență.










