Cutremur de magnitudinea 5,7 în Vrancea. Două persoane rănite și panică în județe

Un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs în România pe 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea, la ora 02:48, la o adâncime de 107,1 kilometri. Seismul s-a resimțit pe o suprafață largă, inclusiv în București, și a generat apeluri la serviciile de urgență, dar pagubele materiale semnificative nu au fost.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a produs în apropierea mai multor orașe importante: 44 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 61 de kilometri est de Brașov, 66 de kilometri sud de Focșani, 84 de kilometri sud de Buzău și 92 de kilometri sud de Bacău. Un seism cu magnitudinea 5,3 s-a înregistrat la aproximativ 21 de kilometri de localitatea Bisoca, județul Buzău. Seismul a fost resimțit și în Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.

La nivelul județului Galați au fost înregistrate nouă apeluri prin numărul unic de urgență 112. Șapte dintre apeluri au necesitat deplasarea echipajelor medicale. O persoană a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării, iar o alta a suferit impact din cauza căderii de piese de mobilier. În municipiul Râmnicu Sărat, o femeie a fost rănită după ce mobilier a căzut peste ea. Au fost raportate și cazuri de persoane care au suferit atacuri de panică în urma seismului. Persoanele rănite au fost transportate la spital, iar starea acestora nu a fost percepută ca fiind critică din informațiile disponibile în orele imediat următoare.

Echipajele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au desfășurat misiuni de recunoaștere și evaluare în opt județe și în București. Pompierii au efectuat verificări în Brăila, Buzău, Covasna, Galați, Neamț, Iași, Vrancea și Vaslui, în plus fa de capitală. După finalizarea acestor inspecții în teren, autoritățile au anunțat că nu au fost identificate pagube materiale semnificative provocate de seism.

Măsuri și recomandări ale autorităților

Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis recomandări populației în primele ore după seism. Autoritățile au avertizat cetățenii să-și păstreze calmul și să respecte măsurile de protecție specifice în situații de cutremur. Echipele operative au continuat misiuni de monitorizare pentru identificarea eventualelor efecte tardive ale seismului și pentru acordarea sprijinului necesar persoanelor afectate. DSU a precizat că, după producerea unui cutremur, pot apărea replici, pentru care populație trebuie să rămână vigilentă.

Măsurile operative au inclus deplasarea rapidă a echipajelor medicale și a echipelor de salvare în zonele afectate, pentru a identifica persoane în dificultate și a oferi asistență imediată. Recomandările vizau atât protecția fizică, cât și managementul panicii și stabilizarea emoțională a oamenilor, care speriau din reacții fiziologice la seism.

Context și comportament în situații seismice

România se află într-una dintre zonele seismice active ale Europei. Vrancea, situat în sud-estul Carpaților Orientali, a fost responsabil pentru cutremure de magnitudini considerabile de-a lungul istoria documentată. Cutremurele cu magnitudini peste 5,0 nu sunt rare în această zonă, iar orașul Buzău și împrejurimile sale sunt în curs permanent de studiu din perspectiva seismologiei și siguranței construcțiilor.

Rănile cauzate de cutremure nu provin întotdeauna din colapsul structurii clădirii, ci din obiecte care cad din rafturi, dulapuri care se răstoarnă sau mobilier care se deplasează bruscamente. În cazul seismului din 18 noiembrie, rănile raportate s-au datorat exact acestor mecanisme. Psiholoii subliniază importanța educației publice privind răspunsurile la cutremure, deoarece atacurile de panică pot agrava situația și pot impiedica evacuarea ordonată.

Protocoalele de răspuns la cutremure în România includ mobilizarea rapidă a serviciilor de urgență, evaluarea infrastructurii critice și comunicarea clară cu populația pentru a preveni comportamente de masă nedorite. Autorități locale și centrale sunt instruite să acționeze pe baza informațiilor confirmate, nu pe zvonuri sau speculații care pot circula pe rețelele sociale în primele ore după un seism.

Ancheta asupra seismului și a efectelor sale a continuat și în zilele următoare, cu focus pe identificarea oricăror daune structurale la clădiri importante, infrastructura de transport și utilități publice. Situația a fost monitorizată permanent pentru a identifica replici seismice, care pot pune în pericol din nou structuri deja afectate de seismul principal.