România a fost cândva grânarul Europei, cu cel mai bun sol și cu producții masive de cereale. Nu întâmplător în timpul celui de Al Doilea Război Mondial naziștii duceau pământul din Bărăgan, în Germania, cu trenul. Pentru că pământul de aici a fost unul special.
Astăzi, din nefericire, o țară ca România care își poate hrăni toată populația din resurse proprii, ba ar mai putea hrăni încă două- trei țări, importă 70% din produsele alimentare. Realizați ce tragedie, ce trădare a interesului național?
Asta pe lângă faptul că agricultura intensivă, care folosește îngrășăminte chimice și care aduce în sol cantități uriașe de erbicide și insecticide a distrus într-o bună măsură pământul fertil de altădată.
Și dacă în anul 1989, înainte de evenimentele din Decembrie, zone largi din țara noastră erau irigate, în 2022 o bună parte din terenul arabil a intrat într-un proces avansat de deșertificare.
Cândva „grânarul Europei”, România a ajuns pe ultimul loc din UE la producţia de grâu şi porumb
Producţia de porumb şi grâu a României a scăzut anul trecut cu 52%, respectiv 28,4%, iar randamentul a fost cel mai redus din UE şi departe de media înregistrată la nivelul Uniunii, deşi suprafeţele cultivate au fost printre cele mai mari, informează Mediafax.
Astfel, la porumb boabe producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare, rezultând un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha.
„România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte state membre”, arată într-un comunicat Institutul Naţional de Statistică (INS), după efectuarea unei cercetări privind producţia agricolă vegetală la principalele culturi în anul 2012.
Şi în ceea ce priveşte grâul randamentul obţinut de România este cel mai mic din UE şi la jumătate din media la nivelul blocului comunitar (2.624 kg/ha, faţă de 5.434 kg/ha).
Producţia a fost de 5,19 milioane tone, de pe o suprafaţă de 1,98 milioane hectare.
„România s-a situat pe locul cinci în rândul statelor membre, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi al producţiei obţinute la grâu comun şi pe ultimul loc din punct de vedere al randamentului”, notează INS.
Analiza concluzionează că producţia agricolă a înregistrat scăderi la toate culturile, cu excepţia sfeclei de zahăr.
Producţia de cereale pentru boabe a scăzut cu 39,1% faţă de anul precedent (12,69 milioane tone faţă de 20,84 milioane tone în anul 2011), ca urmare a scăderii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar): porumb boabe cu 52%), grâu 28,4%, orz şi orzoaică 25,8%, ovăz 13,9%. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe a reprezentat 50,4% din culturile cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 36,7%.
În ceea ce priveşte leguminoasele pentru boabe datele INS arată că producţia a scăzut cu 22,1%, din cauza randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu 2,4%.
La plantele uleioase INS notează o scădere a producţiei de 38,3%, ca urmare a reducerii suprafaţei cultivate cu 17,6%, cât şi a randamentelor.
Producţia de sfeclă de zahăr a urcat cu 12%, în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate, cu 47,4%, deşi randamentul la hectar a scăzut cu 24%.
La cartofi producţia a scăzut cu 39,6%, la 2,46 milioane tone, tot din cauza scăderii randamentului la hectar (cu 34,1%), dar şi a suprafeţei cultivate (cu 8,2%), faţă de anul precedent.
„În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, România s-a situat în anul 2012, pe locul trei după Polonia şi Germania şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia) datorită randamentului inferior, care a reprezentat numai 36,3% din randamentul mediu al Uniunii Europene”, conform sursei citate.
Producţia de legume a fost mai redusă cu 17,2%, după scăderea producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Astfel, recoltele au fost mai mici la tomate (cu 28,2%), castraveţi (25,5%), ardei (20,1%), morcovi (18,7%), ceapă (14,5%), pepeni verzi şi galbeni (14%) şi varză (4,9%).
În ceea ce priveşte strugurii, cercetarea INS arată că producţia s-a diminuat cu 17,1% (randamentul a fost mai mic atât la plantaţiile de vii altoite cât şi la cele de vii hibride, la fel şi suprafaţa cultivată).
Totodată, suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut la caişi-zarzări (cu 33,3%), dar au crescut la meri (3,8%), iar la celelalte specii de pomi fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent. Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 17,7% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat scăderi la caişi-zarzări (33,3%), peri (32,1%), cireşi-vişini (23,3%), pruni (18%) şi meri (14,8%).
Scăderea producţiei agricole a fost unul din principalii factori care au limitat creşterea economică de anul trecut la 0,3%. Valoarea adăugată brută din agricultură a înregistrat o contracţie de 21,2%, iar industria a coborât cu 2,1%, potrivit datelor anunţate de INS la începutul lunii martie.
