Pensionarii primesc cea mai proastă veste posibilă din partea Guvernului, care intenționează să înghețe punctul de pensie în 2021.
Liberalii își încalcă încă o dată cuvântul și promisiunile, având în vedere nenumăratele discuții care s-au făcut despre recuperarea diferenței între majorarea de 14% oferită anul trecut și cea de 40%, care era prevăzută de lege.
Pensionarii primesc cea mai cumplită veste
Astfel, punctul de pensie nu va creşte în 2021. Este o ştire foarte proastă pentru pensionari, care au aflat astfel că vor rămâne doar cu majorarea din 2020.
Premierul Florin Cîţu consideră că bugetul ţării – serios afectat de pandemia de coronavirus – nu poate susţine o nouă majorare a pensiilor, anunță realitatea.net pe surse.
”Premierul Florin Cîţu îşi doreşte ca punctul de pensie să nu crească nici în 2021. Nici măcar din luna septembrie. Astfel, pensionarii vor rămâne doar cu majorarea de 14% din septembrie 2020.
Asta pentru că bugetul ţării nu permite o altă majorare. Subiectul a fost discutat şi la Palatul Cotroceni, între Cîţu, ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.
Ne aşteptăm ca la aceasta întâlnire să se fi discutat şi despre limitele de finanţare pentru fiecare minister.
Cel mai probabil, Cîţu a spus că bugetul va ajunge în Parlament la 4 februarie, dar conform informaţiilor Realitatea Plus, bugetul nu este gata”, a transmis sursa citată.
Legea salarizării va fi modificată, iar o parte dintre sporurile date bugetarilor vor fi tăiate. Decizia vine în condiţiile în care Guvernul încearcă să adune cât mai mulţi bani pentru a susţine cheltuielile.
″Sporurile sunt date după ureche″, spune premierul, care a anunţat deja că lucrul la calculator nu va mai fi considerat ″vătămător″. Unele sporuri vor dispărea, cu totul altele vor fi în sume fixe.
Florin Citu, premier: ″Să scrii la un calculator nu mai este o condiție vătămătoare, este un spor în anumite instituții. Vor dispărea aceste sporuri″.
Dacă ne uităm pe statele de plată din instituţii, cel mai adesea apar sporurile de condiţii vatamatoare. Aici sunt incluse diverse situaţii, de la expunerea la radiaţii, praf, până la lucrul pe calculator. De exemplu, sporul de calculator este de 15% din salariu, dar acelaşi plus la salariu se dă şi dacă, de pildă, pe instituţia respectivă este amplasată o antenă de telefonie, aşa cum există pe multe clădiri din toate oraşele.
De exemplu, la Parlament, înalţii funcţionari publici, precum secretarul general şi adjunctul de la Senat, au sporuri de condiţii vătămătoare. Acestea le aduc în plus 3.000 de lei lunar, pe lângă lefurile brute care se apropie de 20.000 de lei.
La Curtea Constituţională, magistraţii au sporuri cu denumiri mai complicate, de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% din salariu, asta pe lângă cel de condiţii vătămătoare, de 15%, şi cel de păstrare a confidenţialităţii, de 5%. Toate înseamnă, cumulat, mii de lei în plus la salarii.
Citeste si: Măsuri de austeritate. Ordonanța de urgență prin care vor fi eliminate sporuri și subvenții, fără vouchere de vacanță. Transportul gratis pentru studenți ar urma să fie limitat
Lista de sporuri practicate în ministere, primării ori prefecturi este însă mai lungă, pentru arhivă, toxicitate, stres ori pentru informaţii clasificate. Toate pot completa generos veniturile funcţionarilor de la cel mai mic nivel până la conducere.
Guvernul vrea să schimbe şi modul în care sunt calculate sporurile.
Raluca Turcan: ″Unele dintre ele pot fi acordate în sumă fixă, nu procentual raportat la salariul de bază″.
Guvernul este cu ochii şi pe salariile practicate în companiile controlate de stat. La Metrorex, de pildă, veniturile medii ale salariaţilor sunt de 10.000 de lei pe lună, potrivit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, care a trimis acolo corpul de control.
Unii şefi încasează venituri serioase dacă fac parte din consiliile de administraţie ale companiilor de stat.
Premierul Florin Cîțu a spus că e nevoie de reducerea numărului celor care ocupă astfel de funcţii.
Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, salariile de la stat sunt, în medie, cu aproape 50% mai mari decât cele de la privat.
Mai mult, potrivit informaţiilor de la Inspecţia Muncii, 91 de mii de angajaţi la stat au salarii de peste 8 mii de lei net, iar în mediul privat sunt de 4 ori mai puţini.
