Înalta Curte de Casație și Justiție a dat joi, 6 august, o hotărâre definitivă: dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale trece în faza de judecată pe fond. Rechizitoriul e valid, procesul poate începe.
Decizia vine după luni de tergiversări procedurale — schimbări de complet, reluări din camera preliminară — și pune capăt unei etape în care apărarea a invocat o serie de excepții menite să blocheze sau să returneze dosarul la Parchet. Judecătorii le-au respins pe toate. Concret, de acum, cauza nu mai poate fi trimisă înapoi la procurori pe motive de formă — instanța va judeca fondul acuzațiilor.
Acuzațiile și cum s-a ajuns aici
Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Horațiu Potra răspunde pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și a regimului materiilor explozive. Fiul și nepotul său sunt și ei inculpați pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. În total, 22 de inculpați intră în judecată.
Separat de această cauză, Călin Georgescu are un al doilea dosar pe rol, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Cele două cauze nu sunt conexate, dar împreună desenează un tablou juridic extrem de grav pentru fostul candidat la președinție.
Întâlnirea de la Ciolpani și grupul paramilitar
Potrivit anchetatorilor, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit în secret la un complex de echitație din Ciolpani, unde ar fi pus la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să se infiltreze în protestele de stradă și să provoace acțiuni violente. Procurorii susțin că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup de 21 de persoane — descris ca un grup paramilitar — care trebuia să ajungă în București.
Planul s-a oprit în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, la filtrele organizate de polițiști. În mașinile reținute au fost găsite arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, materiale pirotehnice și alte obiecte periculoase. Dacă acuzațiile se vor confirma în instanță — și acesta e un „dacă” pe care procesul abia urmează să îl clarifice — ar fi vorba de o tentativă organizată de destabilizare a ordinii publice în cel mai sensibil moment politic al României postdecembriste.
Ce înseamnă această hotărâre și ce urmează
Camera preliminară nu judecă vinovăția — judecă dacă urmărirea penală a respectat procedurile și dacă rechizitoriul e legal întocmit. ÎCCJ a răspuns afirmativ la ambele întrebări. Practic, o instanță de vârf a spus că acuzațiile formulate de procurori sunt susținute legal suficient pentru a intra în fața judecătorilor și că nu există vicii de procedură care să justifice anularea sau retrimiterea. Apărarea a încercat acest traseu și a pierdut definitiv.
Procesele din această categorie, cu zeci de inculpați și acuzații complexe de securitate națională, durează de regulă ani — nu există un termen previzibil pentru o sentință. Primul termen pe fond urmează să fie stabilit de completul care va prelua dosarul. Abia atunci argumentele ambelor părți vor fi puse față în față în instanță, nu în presă sau în interviuri, ci sub jurământ și cu posibilitate de contrainterogare. Diferența față de tot ce s-a spus până acum e uriașă — și abia atunci va conta cu adevărat ce știm și ce nu știm.
