– cuvant german intraductibil intrat ca atare in fondul de termeni internationali ai esteticii si utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta
– kitsch se refera la un univers lipsit de profunzime si de semnificatii sociale superioare
– datorita alterarii gustului estetic in conditiile industrializarii, serializarii si comercializari prod de arta apare un public kit cu custuri estetice kit predispus a fi receptiv la vulgaritate
Conceptia consacrata despre kitsch
-psihologia sociala orientata spre studiul relatiilor individului cu lucrurile, ar faceca omul sa cunoasca socetatea mai putin printr-un contact afectiv cu imagineconcreta si din ce in ce mai mult prin intermediul prod fabricate
– cultura si creatia evidentiaza dupa industrializare opozitia dintre a crea(introducerea in lume de forme care nu existau) si productie(copiere a uniu model deja existent)
– atitudinea kit ar fiproprie lumii burgheze fenomenul bazandu-se lainceput pe un anumit cadru economic
– inadecvarea ca factorpsihologic ar fi asociata de kit ca si opus al simplitatii
– mai de graba arta kit decat un kit al artei
– kit ar fi propriu amimitei bunastari saracia profuda fiind asociata austeritatii
– kitschul ca simbol al alienarii culturale ar fi responsabil de aglomerarea de obiecte sau micro evenimente si de alunecarea artizanatului in bricolaj
-reprezentata din plin si in comunism
-kit religios , unul dintre aspectele principale
-tipul situatilor kit ; tipologia creatorilor, tipologia mesajelor, tip. receptorilor
-s-au evidentit: situatii kit, acte kit, obiecte kit
-criteriul aglomerarii fara limite, crit heterogenitatii, crit. antifunctionalitatii, crit. de autentiitate kitch
-opozitia tehnic-funtional, decorativ-ornamental ar decurge din rel kitch-functie
principiile kitchului ar fii:principiul inadecvarii, princ. acumularii, princ. sinesteziei, princ. mediocritatii, princ. confortului
-justificarea lui opereaza prin functia ec culturala ( producerea placerii spontane, ) funtia pedagogica (ca sa ajungi la bunul gust ar trebui sa treci prin prost gust)
-etica kitchului ar fi adaptarea la gustul celor multi
geneza kitchului
-existand din toate timpurile si ajungand la apogeu in soc de consum
-viata si literatura kit ar crea o etica si o menatlitate kit structurii lingvistice ale kitchului
-interesant ar fi functionalismul ca si „kit al formelor si antikitch”.
-de criza functionalismului s-ar lega neokitchul, modul si moda, strategii de proiectare si de inovare culturala
-regulile de creatie ale neokitchului ar implica: o sporire efectiva a cerintelor, o redistribuire a cerintelor, functia de joc pur, perimarea incorporata
-stilul neokitch ar elibera presiunea antiascetica specifica societatii de consum
-turismul ca si kitch al peisajului
-kitchul ar fi prezent la toate nivelele , universalitatea lui datorandu-se multiplicitatii campurilor de perceptie
Psihologia kitschului
-kit ar servi la definirea unei atitudini a individului si a societatii unui grup social in ansamblu
-se intalneste kit : in artele vizuale, in muzica, in sfera obiectelor sau in pictura cu o preeminenta marcata in artele intermediare, in artele decorative, mobilier, birouri, accesorii, gadgeturi
-nimeni insa, nu ar utea fi in intregime kitch, daca a ajus sa fie constient de existenta kitchului
Procesul kitchului
-aglomerarea, frenezia cumularii, inadecvarea, mediocritatea, inutilitatea sau falsa functionabilitate ar reprezenta pt orice moralist, raul si daca kit este vesnic pacatul
-cantitatea kitch din socetate nu ar putea decat sa creasca iar lupta individului avizat, impotriva kitch-ului ar fi intodeauna un fenomen local de deviatie particulara care se soldeaza cu o crestere sporita in alta parte
