Petrolul Brent a trecut miercuri, 9 septembrie, de 100 de dolari pe baril pentru prima oară în șase săptămâni. Efectul s-a simțit imediat la pompele din România: motorina standard a ajuns la 10,35 lei pe litru în București. Dar povestea din spatele acestui preț e mai complicată decât pare.
Creșterea din această săptămână nu e un accident. De la începutul lunii august, prețul barilului Brent a urcat cu aproximativ 25%. Miercuri, cotația a crescut cu 2,2% față de ziua precedentă, ajungând la 100,07 dolari. Petrolul american West Texas Intermediate a urcat și el cu aproape 2%, la 94,73 dolari pe baril. Ambele mișcări au aceeași sursă: războiul din Orientul Mijlociu și îngrijorările serioase legate de rutele de transport ale petrolului.
Aici intervine partea cu adevărat importantă. Strâmtoarea Ormuz, prin care treceau înainte de reluarea atacurilor dintre americani și iranieni între opt și nouă milioane de barili de petrol pe zi, a ajuns acum la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor citate de Reuters. Adică o reducere de peste 75% față de nivelul anterior conflictului. Atacurile asupra unor instalații energetice din Arabia Saudită au adăugat presiune suplimentară asupra rutelor prin Marea Roșie. Bănci mari — Goldman Sachs, Bank of America, HSBC — și-au majorat deja estimările privind prețul petrolului. Nimeni nu mizează pe o revenire rapidă.
Prețul carburanților a crescut și în România
La nivel național, prețul mediu al unui litru de motorină standard a ajuns la aproximativ 10,23 lei, potrivit datelor din Monitorul Prețurilor. Valoarea maximă, înregistrată în București, este de 10,35 lei pe litru. Benzina se menține și ea aproape de pragul de zece lei.
Nu e prima dată când piața internațională lovește direct în buzunarul șoferului român. S-a întâmplat în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Se întâmplă acum, cu un conflict diferit dar cu același mecanism: incertitudine mare pe piața globală a petrolului, stocuri sub presiune, prețuri în urcare. Diferența față de 2022 e că atunci existau rezerve strategice mobilizate rapid de mai multe state. Acum, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta globală va scădea în acest an cu aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi — echivalentul a circa 4% din producția mondială. Un deficit de această amploare nu se acoperă de pe o zi pe alta. Niciun guvern european nu are, în acest moment, o pârghie reală de a opri scumpirea. Prețul brut al petrolului îl fixează altcineva, la mii de kilometri distanță.
Americanii plătesc cel mai scump din istorie
Dacă în România situația e dificilă, în Statele Unite a depășit orice record anterior. Motorina a ajuns la un preț mediu de 5,90 dolari pe galon, față de 3,76 dolari la începutul războiului cu Iranul — o creștere de peste 60% de la începutul anului. Nivelul actual îl depășește inclusiv pe cel din 2022, când prețurile la energie explodaseră după izbucnirea conflictului din Ucraina.
Un calcul realizat de Universitatea Brown și citat de CNN arată că americanii au plătit cu 100,9 miliarde de dolari mai mult pentru carburanți de la începutul conflictului. Tradus per gospodărie, asta înseamnă un cost suplimentar mediu de 770 de dolari. Aproape 55 de miliarde din suma totală reprezintă cheltuieli suplimentare pentru benzină, iar restul de 46 de miliarde — pentru motorină. Motorina contează mai mult decât pare pentru inflație: e carburantul care mișcă camioanele, tractoarele, utilajele din construcții, navele de marfă. Când ea se scumpește, tot ce transportă sau produce devine mai scump.
Ce urmează și de ce contează fiecare săptămână
Agenția Internațională pentru Energie nu a anunțat niciun plan de mobilizare a rezervelor strategice la scara din 2022. Băncile mari nu văd o revenire rapidă sub 90 de dolari pe baril, cel puțin nu în lunile următoare. La pompele românești, prețurile se actualizează de mai multe ori pe săptămână, urmând cotațiile internaționale.
Dacă Strâmtoarea Ormuz nu revine la un trafic normal în următoarele patru-șase săptămâni — și nu există semne că s-ar întâmpla asta —, presiunea pe prețul carburanților va rămâne. Fiecare escaladare a conflictului, fiecare atac nou asupra unei instalații energetice din regiune se va vedea la pompă în câteva zile. Șoferii români nu mai pot face mare lucru în afară să anticipeze: plinul făcut azi e, statistic, mai ieftin decât cel de săptămâna viitoare. Nu e o certitudine, dar e o probabilitate cât se poate de reală, câtă vreme piața petrolului rămâne ostatică unui conflict fără orizont clar de rezolvare.
