Tichetele de masă ar putea crește de la 45 la 50 de lei în 2027, dacă România schimbă modul în care calculează majorarea acestora. Propunerea vine din mediul academic și pune în lumină o problemă sistematică în mecanismul de indexare: în timp ce prețurile alimentelor urcă constant, un vicol legal împiedică creșterea.
Situația din septembrie 2026 ilustrează paradoxul complet. Deși prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an, tichetele de masă au rămas congelate la 45 de lei. Formula de calcul folosită atunci a indicat o valoare de 44,86 lei, sub pragul minim, ceea ce a déclanșat clauza de neregresie și a oprit orice majorare. Angajații au pierdut putere de cumpărare, iar mecanismul se prezintă ca ineficient și nedrept pentru o populație care depinde de aceste vouchere.
Profesorul universitar de economie Cristian Păun, autorul studiului ASE, explică în termeni simpli de ce se întâmplă asta. Formula actuală din normele metodologice compară rata creșterii prețurilor dintr-un semestru cu rata din semestrul anterior. Dacă inflația se decelerează—adică prețurile cresc mai lent decât mai înainte, dar continuă să crească—raportul iese subunitar și formula cere în mod automat o scădere a valorii tichetului. „Prețurile au crescut în ambele perioade, dar în perioada curentă mai puțin decât în perioada anterioară. Valoarea tichetelor ar trebui să scadă, ceea ce nu e în regulă,” spune Păun. Clauza legală de neregresie blochează reducerea, dar rezultatul este o înghețare nemișcată a valorii nominale, chiar dacă alimentele se scumpesc zi de zi.
Această problemă nu este accidentală. Studiul ASE arată că ea se reproduce sistematic în perioade de dezinflație. Formula nu măsoară cât au crescut prețurile în absolute, ci doar dacă ritmul creșterii s-a accelerat sau a încetinit. Prin contrast, soluția propusă ar folosi indicele direct de consum la mărfurile alimentare—adică ar măsura evoluția reală a prețurilor de la o perioadă la alta. Sub o asemenea formulă, tichetele ar fi trebuit indexate în septembrie 2026 la aproximativ 48,38 de lei; corelând cu inflația completă, valoarea ar putea ajunge la 50 de lei până în 2027.
Legea nr. 165/2018 și normele metodologice aprobate prin HG nr. 1045/2018 stabilesc mecanismul actual de indexare semestrială. Documentul acestor acte este public și descrie în detaliu cum se calculează—dar defectul de logică a rămas nevăzut ani de zile, iar angajații au continuat să-și piardă puterea de cumpărare în tăcere. Ministerul Muncii ar trebui, potrivit recomandării economistului, să modifice de urgență această formulă și să introducă indicele real al prețurilor alimentare, nu o comparație a ritmurilor.
O variantă alternativă propusă de Păun ar fi eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate din calculul tichetelor, fără a majora valoarea nominală. Această abordare ar recupera aproximativ 4,50 de lei din puterea de cumpărare, pur și simplu prin renunțarea la deducerea contribuției de pe tichet. „Putem obține acei 4,50 lei nu din creșterea valorii, ci pur și simplu din faptul că renunțăm la contribuția la sănătate pe aceste tichete și atunci nu mărim valoarea, dar măcar scoatem contribuția din așa ceva,” explică profesorul.
Impactul acestei disfuncții este real și zilnic. Un angajat care se bazează pe tichetele de masă pentru o parte din alimentația zilei—și mulți dintre aceștia sunt, în special în mediul urban—vede că voucherul îi cumpără mai puțin an de an. Comercianții se adaptează la creșterea prețurilor, dar formula de indexare rămâne blocată în calcule care au sens doar pe hârtie. Această problemă afectează sute de mii de lucrători în România, de la os la piele.
Studiul ASE nu a luat o decizie, ci a expus mecanismul și a propus soluții cu rigoare academică. Cercetatorii sunt clari: urgență există, iar mingea este în terenul politicienilor și al Ministerului Muncii. Dacă se dorește cu adevărat să se protejeze puterea de cumpărare a angajaților, modificarea formulei de indexare nu este o opțiune pe termen lung—este o necesitate.
Calendar și așteptări: Guvernul ar putea introduce o modificare legislativă încă din 2024 sau 2025, dacă preluează recomandarea. Indexarea semestrială următoare se va întâmpla în martie și septembrie 2027. Dacă formula rămâne aceeași, tichetele vor continua să stagneze, indiferent de creșterea efectivă a prețurilor. Dacă se modifică formulă, salariul de hrană al fiecărui angajat va crește în sfârșit proporțional cu costul real al mâncării, nu cu vaguiurile unui algoritm rupt. Pentru majoritatea angajaților, acei 50 de lei nu sunt ceva de lux—sunt diferența dintre o prânz decent și compromisuri zilnice.
