Poate fi definită ca un schimb de mesaje cu conţinut specific ître profesor şi elevi. Ea se realizează oral-70% din timpul instruirii, scris, pe cale vizuală şi chiar prin gesturi.
Scopul comunicării didactice:
transmiterea şi asimilarea informaţiei
rezolvarea de probleme
formarea unor capacităţi, convingeri, sentimente şi atitudini
adoptarea unor decizii referitoare la strategiile didactice. tehnici de învăţare, orientare şcolară şi/sau profesională
evaluarea rezultatelor
Pt a fi eficientă comunicării didactice i se cer anumite calităţi, caracteristici:
A)-ale profesorului:
claritatea mesajelor
precizia mesajelor
utilizarea unui limbaj adecvat şi accesibil elevilor potrivit nivelului lor de înţelegere corespunzător vârstei
structura logică a transmise
prezentarea interesantă a materiei predate
B)-ale elevului:
să aibă capacitate de concentrare
să posede cunoştinţele anterioare necesare învăţării
săfie motivaţi pt a învăœa
să cunoască limbajeleutilizate de profesori
Dintre obstacolele care apar mai frecvent în comunicarea didactică menţionăm:
supraîncărcarea determinată de criza de timp dar şi de dorinţa unor profesori de a nu omite lucruri importante
utilizarea unui limbaj inaccesibil elevilor
dozarea neuniformă în timp a materiei de predat
starea de oboseală a elevilor sau indispoziţia profesorului
climatul tensionat şi zgomotos
În calitate de diriginţi profesorii folosesc comunicarea individuală şi în grup pt a dezbate şi a soluţiona diverse probleme specifice categoriei de vârstă a elevilor pe care-i îndrumă d.p.v. educativ. În această calitate ei trebuie să ştie să conducă dezbaterile, să-i asculte cu atenţie şi cu respect pe elevi, să-i incite pt a participa la discuţii şi să-i motiveze. Dacă trebuie să le comunice unor elevi anumite decizii diriginţii vor avea grijă să facă acest lucru după o pregătire prealabilă a celor vizaţi, sv explice şi să motiveze decizia pt ca aceasta, bună sau rea, să aibă şi o valoare educativă.
