Vineri, 9 octombrie, Bruxellesul a trăit una dintre cele mai ample zile de protest din ultimii ani. Zeci de mii de belgieni au ieșit pe străzi împotriva planurilor bugetare ale guvernului federal. Ciocnirile cu poliția lângă Gara Centrală și anularea a 140 de zboruri arată că presiunea socială a depășit faza declarațiilor.
Nu e pentru prima oară. Vinerea aceasta a marcat cel puțin a zecea zi de mobilizare sindicală de amploare în Belgia. Sindicatele CSC-ACV și FGTB-ABVV, cele mai mari organizații de profil din țară, au construit treptat o presiune pe care guvernul federal o simte acum concret — la buzunar și la urne. Poliția estimează 30.000 de participanți; sindicatul FGTB-ABVV vorbește despre 50.000. Diferența nu e surprinzătoare, dar ambele cifre spun același lucru: mișcarea nu e marginală.
Confruntări lângă Gara Centrală din Bruxelles
Dimineața a început tensionat. Un grup de manifestanți îmbrăcați în negru, cu măști și căști de protecție, a încercat să provoace forțele de ordine în apropierea Gării Centrale, aruncând grinzi de lemn, sticle și coșuri de gunoi în direcția agenților. Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar mai mulți participanți au fost arestați. Potrivit unui jurnalist Belga prezent la fața locului, grupul violent s-a alăturat ulterior coloanei principale de sindicaliști — un mecanism cunoscut în manifestațiile europene de amploare, prin care un nucleu agresiv preia temporar atenția și oferă guvernelor un argument comod pentru a discredita întreaga mișcare.
Protestatarii s-au îndreptat apoi spre Gara Midi, punctul de final al marșului, unde un dispozitiv consistent de poliție era deja instalat. „Ceva provoca degajarea unei cantități mari de fum în apropierea gării, dar nu am putut vedea despre ce era vorba. Fumul îngreunează respirația și plutește în zonă ca o ceață”, a relatat jurnalistul Belga.
Transporturi blocate și 140 de zboruri anulate
Greva a paralizat parțial orașul. Rețeaua STIB-MIVB a menținut în circulație doar o parte din metrouri, tramvaie și autobuze, cu frecvențe reduse, iar serviciul de noapte Noctis a fost suspendat complet. Aeroportul a resimțit cel mai vizibil impactul: problemele la serviciile de handling la sol au dus la anularea a 140 de curse, iar Brussels Airlines a renunțat la 40% dintre zborurile sale spre și dinspre Bruxelles. Pasagerii afectați nu au primit neapărat un avertisment din timp — acesta e tipul de perturbare care surprinde și blochează oameni în aeroporturi sau în orașe în care nu voiau să rămână.
Și mai e ceva: protestul din Bruxelles nu a fost singular. Manifestațiile sindicale au coincis cu protestele elevilor și studenților francofoni împotriva reducerilor din educație — un pachet de măsuri care vizează economii de circa 500 de milioane de euro până în 2029, prin majorarea taxelor universitare și creșterea numărului de ore predate de profesori. La Liège, violențele din timpul protestelor studențești au dus la cel puțin 107 arestări conform Reuters, cu alte surse avansând un bilanț de peste 200.
Ce cer sindicatele și ce urmează pentru bugetul federal
Revendicarea centrală e clară: CSC-ACV și FGTB-ABVV cer adoptarea unui buget alternativ care, în calculele lor, ar genera venituri de 21 de miliarde de euro fără tăieri severe din cheltuielile publice. Sindicaliștii susțin că guvernul transferă povara măsurilor bugetare asupra angajaților și gospodăriilor cu venituri medii și mici. Purtătorul de cuvânt al FGTB-ABVV, Daan Nelen, a spus-o direct: acțiunea urmărește să transmită un avertisment clar și să definească limitele pe care sindicatul nu dorește să le vadă depășite. CSC-ACV a ales simultan o tactică diferită — pichete la sediile partidelor de guvernare, cu mesaje despre scumpiri și presiunea crescută asupra angajaților.
Bugetul federal pentru 2027 trebuie finalizat în săptămânile care urmează. Aceasta e fereastra în care se va decide dacă presiunea de vineri a schimbat ceva concret sau dacă a rămas un moment pe care politicienii îl pot ignora. Sindicatele au spus că nu s-au oprit. Guvernul nu a răspuns public revendicărilor de fond. Belgia are o tradiție lungă a negocierii sociale tripartite — când sindicatele ajung la a zecea zi de protest în câteva luni, înseamnă că mecanismul a cedat undeva. Ceva va trebui să cedeze în continuare, și de obicei nu e ceea ce ai vrea să cedeze.
