Administrația Trump se gândește serios la o intervenție militară americană în Mali, o națiune vest-africană cu 25 de milioane de locuitori, unde terorismul s-a transformat din problemă locală în amenință globală.
Situația din Mali nu s-a născut ieri. Această regiune semiaridă din Sahel a fost mereu instabilă, dar în ultimii ani lucrurile s-au precipitat. Mali are o problemă majoră: armata locală nu poate ține sub control grupurile militante, iar guvernul juntei militare a ales un partener ciudat pentru a remedia asta. Au angajat mercenari ruși, mai întâi Grupul Wagner, acum Africa Corps, o forță de securitate mult mai legată de Ministerul Apărării din Moscova. Rusia a devenit un jucător important în regiunea Sahel, oferind „protecție” guvernelor vest-africane în schimbul unei influențe strategice crescânde. Casa Albă nu vede asta prea bine.
Gruparea JNIM și terorismul într-o regiune fără control
Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin nu este o bandă dezorganizată de rebeli. E o forță militară bine înarmată, cu o structură de comandă și capacitate de atac coordonat la nivel național. În primăvara acestui an, JNIM a lansat o serie de atacuri care au inclus uciderea ministrului apărării din Mali printr-un atac sinucigaș și preluarea unui oraș strategic din nord pe care armata și mercenarii ruși nu au putut să-l apere. Anul trecut, același grup a organizat o blocadă de combustibil care a paralizat o mare parte din țară, demonstrând nu doar putere militară, ci și capacitate de disrupție economică. Conform Washington Post, care a relatat pe bază de oficiali americani familiarizați cu subiectul, JNIM și-a stabilit fortăreața în Mali și de acolo lanseaza atacuri în națiunile de coastă din Africa de Vest, impunându-se drept cel mai bine înarmat grup militar din regiune.
„Performanța slabă a Rusiei în combaterea terorismului”, spun oficialii americani, și asta e punctul de plecare pentru tot calculul strategic din spate. Un oficial de la Casa Albă a explicat că terorismul din Sahel este o problemă multinațională și că Statele Unite îndeamnă partenerii regionali și aliații NATO să sprijine Alianța Statelor Sahel—formată din Mali, Burkina Faso și Niger—în război împotriva JNIM și ISIS. Doar că partea delicată e că aceste trei guverne au fost preluate de juntele militare care au rupt legăturile cu Occidentul și s-au apropiat de Rusia. Pentru SUA, asta înseamnă că doar o intervenție militară directă poate stoppa terorismul, nu o cooperare diplomatică cu acești aliați.
De ce Mali devine centrul atenției americane
Mali și regiunile vecine din Sahel au devenit, prin acumulare de eșecuri, centrul mondial al terorismului. Nu din cauza unei conspirații, ci din cauza unui vid de putere pe care o mână de factori l-au creat. Guvernele slabe, armata ineficientă, mercenarii străini care nu sunt interesați de stabilitate pe termen lung, și grupuri militante care se adaptează și cresc în această caos. Situația s-a agravat și din cauza unui rival al JNIM, anume IS Sahel, o filială a Statului Islamic care și-a consolidat puterea la granița Mali-Niger. Anul trecut, militanții IS Sahel au răpit misionarul american Kevin Rideout din Niger și l-ar ține ostatic undeva în Mali—detaliu care nu e neimportant pentru calculul politic din administrația Trump.
Administrația vorbește de opt intervenții militare directe în acest mandat—Iran, Venezuela, Oceanul Pacific și, potenţial, Mali. Cifra asta nu e un record pentru SUA, dar e semnificativă pentru un președinte care a făcut din retragere și redirecționare a resurselor domestice o parte din narativa sa de campanie. Cesiunea asta între promisiune și acțiune nu trece neobservată, nici în rândul analitilor, nici în rândul unor oameni din propria administrație care au dezacorduri privind atacul din Mali. Sebastian Gorka, director senior pentru combaterea terorismului al Consiliului Național de Securitate, e pe tabăra forței, dar oficial nu comentează.
Ce urmează și ce înseamnă pentru regiune
Dacă ordinul vine, va fi o operațiune complicată. Mali nu e nici Iran, nici Venezuela—e o țară africană cu terenuri dificile, o populație greu de controlat și alți jucători interesați în rezultat. Rusia va critica, guvernul din Mali va fi pus în poziție ciudată (va trebui să negocieze cu SUA și cu proprii ruși simultan), și regiunile civile vor suferi cel mai mult.
Decizia finală nu a fost luată. Oficialii americani nu s-au exprimat clar dacă Trump intenționează deja atacul, doar că îndeamnă partenerul africani să achiziționeze echipamente și servicii americane. E un semnal, mai puțin decât o angajament. În săptămânile și lunile care vin, miza reală nu e doar stoparea JNIM, ci stabilirea cui îi aparține influența strategică în Sahel—SUA sau Rusia. Mali e doar piesa pe tablă. Și din păcate, civilii vor plăti prețul pentru joc.
